Albania este o țară balcanică mică dar ingenioasă, care a reușit să fie primită în NATO deși are o forță militară derizorie iar acum candidează la intrarea în UE deși, paradoxal, modul de trai și stilul de afaceri din Albania, preluate din anii comunismului, sunt departe de cele din Uniunea Europeană.
Albania, o mică țară din Balcanii de Vest, scăpa, abia la finalul secolului XX, de ideile politice staliniste. La doar 30 de ani de la acel moment, Albania este membru NATO cu drepturi depline – la fel ca România – și este privită cu simpatie de țările occidentale, având șanse reale să fie primită în Uniunea Europeană.
Soarele apune deasupra mării / Foto Mihai Diac
Albania s-a impus ca o destinație turistică internațională, folosind câteva atu-uri: natura generoasă, mai ales în ceea ce privește litoralul Mării Adriatice, prețurile mai mici ca în Occident, dar și relaxarea statului albanez în perioada pandemiei Covid, ceea ce a făcut ca turiștii care evitau să se vaccineze să aleagă Albania. Ce se observă în anul 2023 este că mulți turiști, inclusiv români, și-au păstrat interesul pentru Albania.
Cazemată din anii comunismului, păstrată ca atracție turistică / foto Mihai Diac
Din România, cu avionul se poate ajunge până în capitala țării, Tirana, sau până în insula Corfu, care aparține Greciei, dar de unde se poate lua vaporul până în orașul Sarande din Albania. Pentru sudul Albaniei, cel mai apropiat aeroport este cel din Corfu și este preferat, de aceea, de mulți vizitatori străini, inclusiv din cauză că drumurile din Albania sunt înguste și, în unele orașe, foarte aglomerate, iar în afara orașelor drumul este dificil pentru șoferi. Sarande este un oraș mare iar în apropierea lui se află Ksamil, una dintre cele mai aglomerate stațiuni.
La Sarande este omagiată memoria savantului român Nicolae Iorga (1871 – 1940), care a susținut, prin scrierile sale, formarea statului albanez. Un bust al lui Iorga este plasat pe faleza din Sarande, alături de statuile unor eroi ai Albaniei.
Cine călătorește din România în Albania cu automobilul poate alege ruta prin Bulgaria – Grecia sau prin Serbia – Macedonia de Nord. Există și o variantă prin Kosovo dar pentru români ea este mai dificilă, din motive politice. Din București până în sudul Albaniei, ruta cea mai scurtă (puțin peste o mie de kilometri) și, totodată, cea mai ușoară pentru șoferi, este prin Grecia.
Cel mai scurt drum spre o stațiune de lux este cu bacul / foto Mihai Diac
Dacă faci rezervare prin internet la un hotel din Albania, rezervarea este valabilă și poți plăti cu cardul. Dacă preferi să negociezi direct cu o gazdă din Albania, poți obține prețuri mai mici, în condiții bune de confort. Doar că orice negociere cu un furnizor de servicii sau cu un comerciant albanez se face, de obicei, fără nicio chitanță. Albanezul insistă să primească banii cash și, cel mai bine, banii să fie în euro, nu în moneda locală, leka. Chiar și în cele mai elegante magazine sunt afișe care avertizează că nu acceptă plata cu cardul decât pentru sume care depășesc echivalentul a 20 de euro. În schimb, se acceptă fără ezitare cash, mai ales dacă este vorba de euro. Inclusiv la benzinărie se acceptă plata cash în euro, fără a se da chitanță în schimbul sumei primite. Nici n-am văzut vreun client, nici albanez, nici străin, să ceară bon. Pe un litru de motorină plătești 1,89 euro.
Foto Mihai Diac
Iar un bilet de autobuz între Sarande și Ksamil costă 130 de leka – sau, dacă n-ai leka, poți plăti 1,50 euro (fără să primești bilet).
Prețurile sunt de obicei afișate în leka dar uneori și în euro. Conversia este oricum simplă: un euro egal o sută de leka, și tot atât obții pe un euro și dacă faci schimbul valutar la o casă de schimb. La casa de schimb, totuși, pentru schimbul valutar primești o chitanță.
Se dau totuși chitanțe și la unele plaje. Închirierea unui set format din două șezlonguri și o umbrelă de soare costă, pe zi, în medie, 20 de euro (sau 2000 de leka). Pe chitanță scrie 2000 de leka. Uneori o primești, alteori nu. Există și plaje care, pe motiv că sunt private, de la o zi la alta măresc prețul fără nicio justificare. Pur și simplu, după ce timp de două zile s-au cerut câte 20 de euro, în următoarele zile s-au cerut 40 de euro, pentru aceleași șezlonguri, pe motiv că sunt în primul rând. Pe unele plaje ți se dă dreptul să vii cu mâncare de acasă. Pe altele ți se impune să iei masa doar la restaurantul acelei plaje.
Ca idee, două beri de la restaurantul plajei pot costa 6 euro, sau două beri și două cafele pot costa opt euro. Drept comparație, la magazinul din centrul stațiunii, o bere similară este la jumătate de preț față de cel de pe plajă.
Albania este ca România de acum 30 de ani
Paradoxurile din Albania și, mai ales, modul suspect în care sunt tratați străinii, sunt comentate de români și pe rețelele de socializare. “Cash ! Aici toată lumea e pusă pe furat, iar daca folosesc cardul trebuie sa fiscalizeze venitul. Romania anilor 90, asta e Albania azi”, este o explicație oferită de un român.
Întrebarea este cine se îmbogățește de pe urma evaziunii fiscale. Cu siguranță nu se îmbogățesc nici vânzătorii nici ospătarii. Ei sunt mai degrabă triști, răbdători și resemnați. Am văzut inclusiv copii albanezi care lucrează până la epuizare în magazine. În schimb, pe cele mai bune șezlonguri de pe plajă poți vedea turiști cu priviri suspicioase iar la unele mese din restaurant apar localnici care sunt serviți instantaneu, înaintea străinilor.
Foto Mihai Diac
În stațiuni, într-o aglomerație incredibilă, majoritatea mașinilor au numere de Albania. Iar dintre mașinile cu număr de Albania, cele mai multe sunt SUV-uri 4×4 sau limuzine noi, de tip Mercedes, BMW sau Audi. În privința polițiștilor albanezi, ei sunt foarte puțin vizibili și, aparent, nu fac decât să dirijeze circulația rutieră.
Pe măsură ce situația politico-militară din estul Europei s-a tensionat, zona Balcanilor a căpătat importanță atât pentru Occident cât și pentru Rusia. Acesta e contextul în care România și alte țări insistă pentru primirea Albaniei în Uniunea Europeană. Este posibil ca, abia după ce va intra în UE, haosul fiscal din Albania să înceapă a fi reglementat.
„Vedem în jurul nostru – în Balcanii de Vest, în Republica Moldova, Georgia, Ucraina – la nivelul cetăţenilor, aceleaşi aspiraţii care au susţinut, cu decenii în urmă, efortul României de aderare la Uniunea Europeană. România susţine puternic aceste aspiraţii. Ne menţinem, totodată, sprijinul ferm pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
