Milioane de oameni au împânzit străzile din Madrid, Barcelona, Bilbao, Zaragoza, La Coruña, Vigo sau San Sebastian, pentru a sărbători câştigarea Cupei Mondiale.
Marea victorie a Spaniei asupra Olandei în finala Cupei Mondiale a declanşat isteria în Peninsula Iberică, dar şi într-o mulţime de capitale ale Europei, printre care şi Bucureştiul. Fanii „La Roja” au sărbătorit o noapte şi o zi cu tone de vin şi bere pe străzile şi în fântânile marilor oraşe spaniole. Chiar şi la Bucureşti, suporterii ibericilor au luat cu asalt terasele, în special pe cele din Centrul Vechi. A fost o sărbătoare nu numai a spaniolilor, ci a tuturor iubitorilor fotbalului de pe „bătrânul continent”. Spania s-a alăturat Germaniei lui Beckenbauer şi a reuşit să câştige Cupa Mondială din postura de campioană a Europei, devenind, în plus, prima reprezentativă europeană care obţine trofeul mondial în afara Europei.
Toate golurile Spaniei, marcate de jucătorii Barcelonei
Ieri, când eroii din Africa de Sud au revenit acasă, cel puţin un milion de fani s-au strâns din nou pe străzile Madridului pentru a sărbători de această dată alături de favoriţi şi de mult râvnitul trofeu.
A fost o zi în care madrilenii au uitat de marea rivalitate faţă de Catalunya şi invers. Consideraţi a fi cei mai mari duşmani ai suporterilor echipelor din capitala Spaniei, jucătorii Barcelonei din reprezentativa iberică au fost aplaudaţi la scenă deschisă de toată lumea. Elevii lui Pep Guardiola au fost cei care au contribuit decisiv la câştigarea trofeului. Toate cele opt goluri marcate de iberici la turneul final au fost înscrise de jucători ai Barcelonei: Villa (5), Iniesta (2) şi Puyol (1). Mai mult decât atât, clubul catalan a fost cel mai bine reprezentat în primul 11 aliniat de Vicente del Bosque, având chiar şi şapte jucători în garnitura de start, în timp ce Real Madrid a avut doar trei fotbalişti, Casillas, Ramos şi Alonso. „A fost foarte greu, dar avem jucători minunaţi. Am meritat victoria. Am avut ocazii foarte clare. Le mulţumesc tuturor. Am muncit fără probleme, fără discuţii şi ne-am gândit numai la victorie. Am un grup genial, lângă care am trăit 50 de zile de neuitat”, a spus selecţionerul Spaniei, Vicente del Bosque.
Finala Cupei Mondiale a înregistrat şi un număr-record de audienţă nu numai în Spania, unde peste 15 milioane de telespectatori au urmărit întâlnirea, ci şi în România, unde 3 milioane de microbişti au stat în faţa televizoarelor. Dacă toate ziarele din Spania aveau scris pe prima pagină „Campionii”, jurnaliştii din „ţara lalelelor” au folosit titluri ca „Olandezii plâng” sau „Nici acum”. Batavii sunt la a treia finală pierdută, după cele din 1974 şi 1978, fiind singura reprezentativă care a ajuns la o astfel de performanţă deloc fericită.
Olandezii, „mândri după o decepţie”
Chiar şi aşa, presa din Olanda îi laudă pe jucătorii lui Bert van Marwijk. „Suntem mândri după o decepţie. Aşa ceva este posibil. Chiar dacă înfrângerea pune capăt brutal bucuriei ce a dominat ţara, echipa olandeză poate fi mândră de prestaţia din Africa de Sud”, scrie cotidianul AD. Publicaţia Next pune o întrebare mai mult decât dureroasă: „De ce are nevoie Olanda pentru a deveni într-o zi campioană mondială?”. „Indiferent că practică un fotbal aventuros sau disciplinat, construit după o organizare solidă, ea nu reuşeşte să devină campioană mondială”, constată sursa citată. Spania a devenit prima reprezentativă care câştigă Cupa Mondială după ce a pierdut meciul inaugural de la turneul final.
