Mai jos sunt niște lucrurii pe care poate nu le știai despre alimentul pe care il consumi în fiecare dimineață.
Cafeaua tare nu există. Este imposibil de evaluat puterea unei cafele. Cafeaua este evaluată ţinând cont de numeroşi parametri diferiţi, cum ar fi saturaţia, amărăciunea, acreala, dulceaţa sau tonicitatea.
Timpul potrivit pentru cafea. Acesta poate fi determinat cu ajutorul nivelului de cortizol în organism. Majoritatea oamenilor au un nivel ridicat de cortizol între orele 8 şi 9, următorul vârf fiind între orele 12-13, iar ultimul este de la 17:30 la 18:30. Este mai bine să bei cafea după ce începi să te simţi obosit. După ultimul vârf, nu este recomandat să bei din nou cafea dacă îţi doreşti să dormi în acea noapte.
Cafeaua și interacţiunea cu medicamentele. Oamenii de ştiinţă germani au descoperit că interacţiunea dintre cofeină şi analgezice sporeşte efectele lor.
Durata efectului cafelei. Dacă bei o ceaşcă de cafea la ora 9 dimineaţa, până la ora 13 vor mai rămâne doar 100 mg de cafea în organism. Dar dacă o bei după ora 15, te poate ajutra să rămâi fresh până seara.
Cafeaua măcinată e bună de băut în primele minute. Dacă foloseşti boabe de cafea proaspete, nu lăsa cafeaua prea mult timp, ci încearcă să o bei în 15 minute. După această perioadă, aceasta îşi pierde aroma, îşi schimbă gustul şi nu o vei putea distinge de alte tipuri de cafea.
Cafeaua influenţează rezultatele sportive. Cofeina creşte nivelul de adrenalină din organism şi eliberează acizii graşi din ţesutul adipos, ceea ce duce la cele mai bune rezultate pentru cei care beau cafea înainte de a se antrena sau a face orice altă activitate fizică.
Cafeaua se poate mânca. Deoarece cafeaua este produsă din fructe, nu e de mirare că nu a fost folosită ca băutură încă de la început. Persoanele din Africa au combinat grăsimi animale cu boabe de cafea măcinată pentru a face un fel de pastă. Din aceasta creează mingiuţe pe care le consumă pentru a avea energie.
Prepararea corectă a cafelei. Mulţi oameni cred că cu cât cafeaua e mai aromată şi are o culoare mai închisă, cu atât există mai multă cafeină în cafea. Dar prăjirea cafelei nu influenţează cantitatea de cofeină din ea, nivelurile rămân aceleaşi. În timpul prăjirii, umiditatea se evaporă din boabe, făcându-le să pară mai mari.
