Anul acesta s-au împlinit 190 de ani de la naşterea lui Jules Verne. Probabil cel mai cunoscut autor pentru copii şi tineret din lume, Jules Verne s-a născut pe 8 februarie 1828, la Nantes. Conform Wikipedia, este cel mai tradus scriitor francez la nivel mondial, şi al doilea din lume, după Agatha Christie, romanele sale fiind traduse de 4.702 ori, în 145 de limbi.
În România, prima traducere a unui roman de Jules Verne datează din 1897. Este vorba (nu întâmplător, acţiunea sa desfăşurându-se în Transilvania) de „Castelul din Carpaţi“, roman tradus de Victor Onişor şi publicat de o editură din Sibiu. După 1900 şi până astăzi, romanele sale au fost traduse şi retipărite neîncetat, esenţiale fiind Colecţia „Jules Verne“ apărută la Editura Ion Creangă în timpul socialismului (40 de volume) şi Colecţia „Jules Verne“ publicată de Editura Erc Press între 2010-2011, cu 17 titluri care completează seria volumelor publicate de Ed. Ion Creangă.
De notat că multe dintre aceste traduceri au fost realizate de scriitori importanţi, precum Ion Pas, Vladimir Colin, Gellu Naum, Radu Tudoran, Ion Hobana, fapt ce confirmă calitatea deosebită a traducerilor.
Mulţi cititori şi mulţi autori, de ieri şi de azi, au fost influenţaţi de lectura romanelor scriitorului francez. „Jules Verne a reprezentat, pentru mine, cel dintâi scriitor care a visat o comedie umană completă“, notează cunoscutul critic literar Nicolae Manolescu în volumul său de amintiri „Viaţă şi cărţi“, continuând cu numeroase pagini de elogii aduse acestui mare scriitor al copilăriei şi adolescenţei.
Dar şi numeroşi artişti din toată lumea au fost influenţaţi de opera scriitorului francez şi au adaptat romanele sale sub formă de benzi desenate. Printre aceştia, mai mulţi români.
Prima lucrare de acest fel a fost publicată în 1948, în revista „Licurici“: „Copiii Căpitanului Grant“, desenată realist de un anume C. Vlad (pe care l-am identificat ulterior ca fiind Vladimir Crivăţ).
Abia după 20 de ani va apărea o nouă adaptare, în paginile revistei clujene „Napsugar“ (în limba maghiară). Serialul „Ketevi Vakatio“ („Doi ani de vacanţă“) a fost minunat desenat de artista Livia Rusz.
În 1972 este tipărit, de către Editura Stadion, primul album după Jules Verne: „Căpitan la 15 ani“, desenat de artistul Nicu Russu.
Aceste trei adaptări grafice sunt singurele realizate în timpul socialismului.
Dar, aşa cum spuneam, Jules Verne a inspirat mai multe generaţii de cititori, inclusiv tineri graficieni.
În 1993 apar în paginile revistei „Poliţia Clujeană“ primele planşe din banda desenată „Eternul Adam“, desenate de Gabriel Rusu (ofiţer de poliţie, mai târziu doctor în istorie şi cadru universitar).
În anul 1995 este publicat (în paginile suplimentului pentru copii „Mini Azi“) serialul „Călătorie spre centrul Pământului“, desenat de studentul, pe atunci, Dan Petcan (astăzi un cunoscut regizor de filme şi clipuri muzicale). În 1998, în aceeaşi publicaţie apare serialul „Keraban Încăpăţânatul“, desenat de Călin Stoicănescu. Era pentru prima oară în lume când acest roman „românesc“ al lui Jules Verne era adaptat sub formă de benzi desenate.
În anul 2005 s-a comemorat – la scară mondială – centenarul dispariţiei marelui romancier Jules Verne. Cunoscutul grafician şi caricaturist Vali Ivan a propus atunci Editurii Egmont planşele desenate ale romanului „Cinci săptămâni în balon“. Aceasta a tipărit albumul – era, de asemenea, prima bedeizare la scară mondială a romanului – în 10.000 de exemplare, care s-au vândut în doar câteva săptămâni!
În perioada următoare, Asociaţia Bedefililor din România, în colaborare cu Editura Studis din Iaşi, a avut iniţiativa reeditării sub formă de albume a două seriale BD adaptate după Jules Verne:
în 2010, „Doi ani de vacanţă“, desene de Livia Rusz;
în 2012, „Keraban Încăpăţânatul“, desene de Călin Stoicănescu.
În anul 2015 apar două noi albume BD adaptate după Jules Verne:
„Castelul din Carpaţi“, desene de Şerban Andreescu;
„Eternul Adam“, desene de Gabriel Rusu.
În Franţa exista încă din 2010 o bedeizare a romanului „Castelul din Carpaţi“, desenată de Eric Ruckstuhl după un scenariu de Marc Jacubowski, dar lucrarea lui Şerban Andreescu are particularitatea de a fi fost realizată, atât din punct de vedere scenaristic, dar şi grafic, într-o formă umoristică, fapt demn de remarcat, dat fiind că, se ştie, romanul original era foarte serios şi chiar sumbru (tipic literaturii romantice a sfârşitului de secol XIX).
Spre deosebire de acesta, albumul desenat de Gabriel Rusu respectă atmosfera serioasă a nuvelei şi o ranforsează prin stilul său de desen realist, imitând gravurile specifice graficii secolului XIX.
În fine, în anul 2016, tânărul grafician Adrian Serghie din Iaşi a desenat o versiune inedită a romanului „20.000 de leghe sub mări“, cu personaje antropomorfe (animale umanizate).
La final este de reţinut şi faptul că în ultimii ani au fost traduse în româneşte două dintre sutele de benzi desenate străine adaptate după romanele lui Jules Verne:
în 2016 – „Ocolul Pământului în optzeci de zile“, desene de francezul Chris Millien, Editura Litera;
în 2017 – „20.000 de leghe sub mări“, desene de indianul Bhupendra Ahluwalia, Editura HAC!BD.
Banda desenată a reprezentat întotdeauna un îndemn spre lectură adresat de editori copiilor şi adolescenţilor, aşa încât aceste albume BD pot constitui o modalitate inedită de a descoperi vasta operă julesverniană.
Iar pentru bedefili, albumele adaptate după Jules Verne constituie o (mini)colecţie simpatică, inedită, cu piese de excepţie realizate de graficieni de seamă ai României.
