Inspectorii APC au descoperit că, în foarte multe cazuri, etichetele produselor nu prezintă în mod onest ingredientele.
Pe rafturile magazinelor românești se vând cârnați de casă cu câte opt substanțe chimice, cârnați țărănești cu câte șapte substanțe chimice sau cârnați de grătar cu câte patru tipuri de conservanți, arată analiza specialiștilor APC România.
De asemenea, la 88% din cârnații afumați analizați s-a folosit fum lichid sau aromă de fum, iar la 84% din produse s-a folosit conservantul nitrit de sodiu. În plus, la 55% din cârnații analizați membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți.
O mare parte din produse, 40%, au în compoziție fosfați și apă din belșug, iar 37% conțin coloranți obținuți din insecte (coșenile), au mai descoperit experții APC România.
De asemenea, la numai 37% din cârnații analizați apare menționat procentul de carne din compoziția acestora pe etichetă și numai 8% din cârnații analizați nu conțin aditivi alimentari.
Studiul, coordonat de președintele APC, Costel Stanciu, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!“.
Chimicale din belșug
„Din păcate, cârnații comercializați în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii“, spune Costel Stanciu, președintele APC România. „Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră și vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnați conțin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug“, completează Costel Stanciu.
Președintele APC România sfătuiește consumatorii ca „la alegerea unui tip de cârnați trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați și conținutul de sare“.
„Recomand evitarea acelor sortimente de cârnați care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite mărci de cârnați nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare“, explică președintele APC.
Puțină carne, multă apă
„Cârnații din oferta actuală mai sunt suspectați de tehnici de mascare a unei calități îndoielnice: se folosește carne separată mecanic fără să fie remarcat acest lucru, deși normele impun producătorilor rigori în această privință“, spune și profesorul Ion Schileru de la ASE București.
„Cârnații din oferta comună au puțină carne (30-40%) și multe ingrediente, precizate sau ascunse: subproduse de abator, apă, soia, numeroși aditivi care au rosturile lor: să coloreze, să mențină culoarea și aspectul turgescent (umflat) cât mai mult timp, să prevină procesul de oxidare a compoziției, să inhibe procesele de degradare, să creeze și să mențină gust și aromă plăcute etc., numiți cu termeni de specialitate: polifosfați, sulfiți, nitrați, antioxidanți, glutamați“, explică profesorul.
Acesta mai atrage atenția că „tocătura trasă în membrane este un mediu prielnic pentru dezvoltare de bacterii periculoase atunci când condițiile de igienă în fazele de producție-manipulare-transport-păstrare sunt necorespunzătoare; chiar natura materiilor prime (amestecul de carne și celelalte ingrediente, membranele) prezintă riscul purtării unor germeni periculoși încă din faza pregătirii pentru prelucrare“.
Pericol pentru sănătate
Potrivit cercetărilor întreprinse de către profesorul Martin Wiseman, din cadrul World Cancer Research Fund, o persoană care consumă un cârnat pe zi prezintă un risc cu aproximativ 20% mai ridicat de a căpăta cancer de colon.
„Acest adevăr este unul dureros, dar cât se poate de obiectiv dacă ne raportăm şi la concluziile Centrului Internaţional de Cercetări asupra cancerului (CIRC), parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Astfel, în luna octombrie a anului 2015, 22 de experţi din 10 ţări au încadrat mezelurile procesate în categoria alimentelor cancerigene, aceste concluzii bazându-se pe o analiză fundamentată a 800 de studii ştiinţifice“, precizează nutriționistrul Dumitru Bălan.
Un alt studiu recent publicat în British Journal of Cancer de către cercetătorii prestigiosului Institut Karolinska din Stockholm a dovedit incidenţa crescută a cancerului de pancreas în urma consumului de carne procesată, în mod special în rândul bărbaţilor comparativ cu femeile. Acest fapt se datorează în mare măsură consumului relativ ridicat de mezeluri care se înregistrează pe segmentul masculin.
„Per total, acest tip de cancer este unul extrem de periculos, întrucât se diagnostichează în stadii avansate, iar aproximativ 80% din persoanele care dezvoltă cancer pancreatic mor în primul an după primirea diagnosticului. Şi din păcate, numai 5% din ei supravieţuiesc după 5 ani de la stabilirea diagnosticului. Am menţionat toate aceste statistici alarmante tocmai în ideea de a trage un semnal de alarmă în privinţa consumului de cârnaţi, considerând că boicotul acestui tip de mezel procesat reprezintă o soluţie viabilă, menită să apere interesele consumatorilor români“, mai spune Dumitru Bălan.
Pe de altă parte, românii sunt destul de săraci, astfel că nu-și permit produse de calitate superioară, chiar și când vine vorba despre mâncare.
„Cert este că un cârnat întins pe o felie de pâine este ieftin pentru buzunar, dar extrem de tentant pentru papilele noastre gustative, însă nu trebuie să omitem un lucru esenţial atunci când suntem puşi în situaţia unei alegeri. Sănătatea noastră se ascunde în sistemul digestiv, iar intestinul nu rezonează bine cu stabilizatorii (ex. difosfaţii, trifosfaţii etc), potenţiatorii de aromă (ex. monoglutamatul de sodiu), conservanţii sau cu diferitele arome de sinteză. Inflamaţia cronică reprezintă principala piedică care stă în calea longevităţii noastre, iar consumul mezelurilor nu face decât să activeze şi mai mult această problemă complexă“, conchide specialistul.
„Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite mărci de cârnați nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare.“
Costel Stanciu
Președintele APC
