Tarifele de vanatoare percepute in Romania (care ajung si la 10.000 de euro pentru un trofeu de urs) nu sunt o piedica pentru miliardarii lumii pasionati de acest sport. Legendarul tinut al Babei Vrancioaia s-a transformat, de exemplu, intr-o atractie pentru vanatorii din Orientul Mijlociu. seicii vin insotiti de suite numeroase pentru a-si incerca norocul la vanatul care populeaza Muntii Vrancei.
"Pentru magnatii petrolului din tarile arabe, sumele percepute pentru vanatoare in Romania sunt maruntis. Ca urmare, acestia vin si cu cate trei-patru sotii dupa ei si sunt urmati de o suita impresionanta care poate numara si 20 de persoane", a precizat directorul DS Focsani, Petrica Tudosa.
Tarifele pentru vanat sunt pe masura pretioaselor trofee. Astfel, costul pentru un trofeu la cerb variaza intre 2.000 si 5.000 de euro. Un trofeu la urs insa poate ajunge si la 8.000-10.000 de euro, la mistret pana la 1.000 de euro, la capra neagra intre 1.100 si 3.000 de euro, la cocos de munte – 1000 euro, la ras – intre 800 si 1.000 euro, la lup – 500 euro, la iepure – intre 35 si 100 euro iar fazanul – doar 10 euro bucata. La tarifele pentru trofee se mai adauga si banii platiti pentru cei care vor sa pastreze si carnea vanatului. Astfel, carnea costa intre 1,4 si 4 euro/kg in functie de specie. In plus vanatorii mai trebuie sa scoata din buzunar si contravaloarea taxelor de cazare si a meselor vanatoresti din cabanele montane. Actualmente Vrancea beneficiaza de opt cabane aflate in circuitul turistic, dintre care patru au toate dotarile moderne la Soveja si Lepsulet (fostele cabane de vanatoare ale lui Nicolae Ceausescu), iar celelalte patru sunt in zone greu accesibile, unde se ajunge numai pe jos sau cu calul (amplasamentele de la Caldari, Misina, Paraul Tiganului sau Pietrosu).
In anii trecuti silvicultorii vranceni au exportat in Italia iepuri vii prinsi la plasa cu pretul de 210 euro bucata. In aceasta perioada a anului se pot vana pasari (fazan, rata si gasca salbatica, sitar, sturz, gugustiuc), ursi, lupi, iepuri si femele de cervide.
Vaile raurilor Siriu, susita, Putna si Milcov, pana catre izvoare, sunt locurile cele mai cautate de vanatorii straini pentru exemplarele de vanat mare, carnivore mari sau pasaret si vanat mic. In padurile din Carpatii de Curbura administrate de Romsilva se pot vana, de regula, cervide (cerb, ciuta, caprior, capra neagra), carnivore mari (urs, lup, ras), vanat mic (iepure, vulpe, dihor, bursuc, nevastuica) sau pasaret (rate si gaste salbatice, prepelite, potarnichi, fazani, sitari, turturele sau gugustiuci).
Tinte preferate
In acest sezon, peste 30 de vanatori straini din Franta, Spania, Italia, Germania, Luxemburg si tarile arabe au poftit la vanatul din Vrancea. Daca italienii si francezii au vrut cu predilectie sa vaneze pasaret, mai ales fazani si iepuri, nemtii, spaniolii si mai ales arabii au ales vanatul mare (cerb, caprior, capra neagra si urs). "In acest sezon cel mai cautat vanat au fost cerbul si ursul. Am recoltat sapte cerbi, doi ursi si cinci capre negre. Pentru sezonul urmator avem o cota de recolta la urs de 13 bucati, sase la lup, trei la ras, 340 la iepure, 90 la mistret, 65 la cervide, 10 la vulpi si tot atatea exemplare si la cocos de munte", a precizat Geo Capatana, seful Serviciului Productie Vanatoare din cadrul Directiei Silvice Focsani.
Fonduri cinegetice
Situate la Curbura Carpatilor Orientali, judetele Buzau si Vrancea cuprind circa 120 de fonduri de vanatoare si ofera peisaje idilice populate cu o fauna extrem de diversa. Aceasta s-a constituit de-a lungul timpului in tinte pentru vanatorii din Romania, dar si din multe alte locuri ale lumii.
Zonele Soveja sau Lepsa din Muntii Vrancei au fost locurile preferate pentru vanatorile organizate de marimile vremii, oricare au fost acestea. De la regii Carol al II-lea si Ferdinand si pana la stabii comunisti (in frunte cu Ion Gheorghe Maurer si Nicolae Ceausescu), toti au vrut trofee spectaculoase, incercand sa-i imite pe cei sapte fii ai legendarei Babe Vrancioaia.
Recorduri mondiale recoltate din Soveja
La Soveja, in anii 1980 si 1989, Nicolae Ceausescu a impuscat un cerb si un urs ale carui trofee sunt recorduri mondiale si acum. Din anul 1974, Marele Carmaci le interzise strainilor sa mai vaneze in Vrancea.
Mai precis, in afara de recordul mondial la cerb clasificat cu 261 puncte CIC, a fost realizat tot la Soveja de catre Nicolae Ceausescu si recordul mondial la urs (619 puncte CIC), in zona Dragomira, chiar in 1989. Povestea cerbului vanat de Ceausescu ne-a fost istorisita de catre paznicul de vanatoare din acele vremuri de la Soveja, Ion Marasteanu, astazi in varsta de 81 de ani: "Ceausescu s-a suparat foarte tare cand a auzit ca un francez a impuscat un cerb trofeu mondial la Soveja in 1969 si s-a jurat ca nu se lasa pana nu-l egaleaza. stia el ca in padurile noastre sunt marile comori ale vanatului romanesc. Asa ca timp de trei ani, din 1977 pana in 1980, am urmarit exemplarul pe care l-am scos in catarea pustii sale. Il hraneam in fiecare dupa-amiaza, la ora 17,00, la un loc stabilit. Asa am reusit sa-l aduc acolo unde vroiau stabii. Ceausescu n-a facut altceva decat sa apese pe tragaci". Dictatorul comunist era extrem de iritat si de faptul ca la expozitiile de profil colegii sai Iosip Broz Tito si Todor Jivcov obtinusera deja trofee mondiale la urs si la cerb.
Varietate de specii
Carpatii de Curbura ofera o mare varietate de specii pentru vanatori. Dupa ce in urma cu 25-30 de ani ursul era o specie pe cale de disparitie, in prezent silvicultorii din cele doua judete au identificat si inventariat circa 400 de exemplare, peste 200 de ursi fiind contabilizati in Muntii Vrancei. Alte 300-400 de exemplare de capriori, circa 1.000 de mistret, 100 de ras, 200 de lup si peste 5.000 de iepuri populeaza padurile si campurile judetelor Vrancea si Buzau. Carnivorele mari sunt protejate de sapte ani prin Programul "Life Natura 2000", finantat de Uniunea Europeana.
si pasarile sunt prezente in aceste locuri intr-o larga varietate, de la codobaturi, becatine, sturzi, gugustiuci, turturele, porumbei popesti, fazani pana la gaste si rate salbatice, gaste si rate polare. Silvicultorii au remarcat aparitia recenta pe Muntele Furu a unei familii de vultur plesuv, specie considerata disparuta de 150 de ani. Tot in Muntii Vrancei mai traiesc si acvila tipatoare, uliul mare si eretele, specii protejate prin lege speciala.
Marile comori: capra neagra si cocosul de munte
De departe, marile comori ale Carpatilor de Curbura sunt capra neagra si cocosul de munte. Dupa ce in anul 1980 nu mai exista nici un exemplar de capra neagra in Carpatii de Curbura, au urmat doua populari succesive in anii 1981 si 1982. Numarul acestora este acum de peste 200. Dupa doar 27 de ani de la aducerea celor 13 exemplare din Muntii Bucegi si Retezat pe plaiurile vrancene, capra neagra s-a acomodat foarte bine pe stancile montane din Parcul Natural Putna, care cuprinde mai multe rezervatii naturale. "Capra neagra s-a adaptat foarte bine in zona Parcului Natural Putna, mai ales in zonele rezervatiilor naturale Cheile Tisitei, Cascada Putnei si pe piscurile Caldari, Pietrosu, Condratu sau Paraul Tiganului. Putem spune ca avem la aceasta data unul dintre cele mai importante biotopuri populate cu exemplare de capra neagra din Romania", a declarat Geo Capatana.
Un exemplar la 10 ani
Dupa cum au precizat silvicultorii vranceni, la finele anilor ’70 oamenii padurii nu descoperisera mai mult de doua familii de cocos de munte. In prezent, in urma unui management atent de protejare a acestei specii, s-a ajuns sa fie recenzate peste 190 de exemplare. "Cocosul de munte este o specie extrem de greu de vanat, iar vanatorii nu se prea incumeta. Au fost doar doi doritori in ultimii 18 ani. Ultimul exemplar fiind vanat in mai 1997 la Nereju de catre Ion Caloian", a mai adaugat inginerul Geo Capatana. In Vrancea exista 16 rezervatii naturale cu o suprafata totala de 2.862 ha. Cele mai cunoscute sunt Cheile Tisitei, Cascada Putnei, Rapa Rosie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Caldarile Zabalei, Focul Viu de la Andreiasu, Dalhauti, Lunca Siretului.
Soimarit
soimaritul a fost ridicat la gradul de veritabila arta datorita tehnicilor folosite. Arta soimariei presupune vanarea prazii in mediul sau natural cu o pasare rapitoare dresata. Acest mod de vanatoare este foarte dificil. La aparitia armelor de foc, soimaritul a pierdut adepti. Cu timpul, a inceput insa sa reinvie in toata lumea, iar astazi este considerat un sport. "soimaritul este foarte popular in America de Nord si Sud, Europa si Asia. In Europa se practica mai ales in Anglia, Spania, Italia, Germania si Franta. si in Romania avem cativa oameni care cunosc acest sport, dar sunt foarte putini. Teoretic, astazi oricine poate sa antreneze si sa vaneze cu soimi", a mai precizat directorul DS Focsani, Petrica Tudosa. Trebuie spus ca pasarile rapitoare sunt protejate pe plan mondial, existand putine tari care permit capturarea soimilor din natura pentru practicarea soimariei. Majoritatea pasarilor provin din crescatorii specializate.
Braconieri
Vanatori fara onoare
Vanatori fara onoare, astfel sunt catalogati de catre silvicultori si vanatorii cu vechi state de plata cei care braconeaza prin diverse metode. Ursul, lupul, capriorul sau mistretul sunt braconati mai ales la lat, dar si cu furaje macerate in alcool, prin gropi cu tepuse si acoperite cu crengi. In numeroase cazuri se braconeaza direct cu pusca de vanatoare cu glont pe timp de noapte sau in perioada de prohibitie. "La vanat mare avem unul-doua cazuri de braconaj pe an depistate, la iepuri sunt mai multe. Oricum, braconajul n-a mai crescut in amploare in ultimii ani si este putin probabil sa devina un fenomen", a spus directorul Petrica Tudosa.
Unul dintre cele mai elocvente exemple de braconaj este cazul fostului prefect PSD Catalin Vrabie. Pe data de 12 iulie 2006, Catalin Vrabie si paznicul de vanatoare Marian Malureanu au fost depistati de catre politisti, in trafic, cu o masina a organizatiei PSD, in zona Gura Calitei, pe cand se intorceau de la o vanatoare pentru care nu aveau autorizatie. Pe bancheta din spate a autoturismului au fost gasite si armele de vanatoare, iar in portbagaj un cutit si o secure pline de sange proaspat. La perchezitia derulata la domiciliul lui Vrabie s-au descoperit mai multe pachete de carne congelata inscriptionate cu "carne tap" si "oase tap". De asemenea, la domiciliul paznicului Malureanu s-a descoperit un trofeu de caprior. Dosarul a fost in lucru la Serviciul Judiciar si ulterior la Serviciul Cercetari Penale din cadrul IPJ Vrancea pentru o expertiza care trebuia sa stabileasca cu exactitate din ce grupa faceau parte carnea si sangele luate ca probe. Expertiza nu a putut avea loc deoarece politia nu detinea reactivi decat pentru grupele de sange uman, de suine si de galinacee. Reactivii speciali pentru vanat ar fi trebuit adusi din Marea Britanie si costau foarte mult. Ca urmare, Vrabie si Malureanu au scapat de acuzatii, fiind cadorisiti de Parchet cu NUP.