» Ecologistii au disparut cu totul din viata politica maghiara, in Ungaria neexistand in acest moment nici un partid "verde".
» Mentalitatea maghiarilor continua sa fie impregnata de "kádárism", de la numele lui János Kádár, parintele "comunismului-gulas".
» Legislatia maghiara este mai severa decat cea a UE: aruncarea ilegala a gunoaielor poate duce la inchisoare pana la trei ani!…
In Ungaria, ecologia a fost de la bun inceput strans legata de evolutiile politice ale anilor 1980-1990. Tema care a canalizat nemultumirea populatiei contra regimului comunist a fost protestul impotriva construirii barajului maghiaro-slovac Gabcíkovo-Nagymaros de pe Dunare.
Primele manifestatii serioase impotriva acelui proiect au izbucnit in mai si au durat pana in octombrie 1988, in timpul lor protestandu-se si impotriva politicii de "sistematizare" duse de Ceausescu in Ardeal. Mai multe personalitati intrate ulterior in politica si-au inceput cariera in acele manifestatii, de exemplu, actualul presedinte maghiar, ales in 2005, László Sólyom, un jurist care in acel moment era cercetator la universitate.
Cu tot inceputul promitator, ecologistii au disparut astazi cu totul din viata politica maghiara. In Ungaria nu exista in acest moment nici un partid "verde". Desigur, incepand cu anii ‘90 s-au creat tot felul de ONG-uri de orientare ecologica, numarul acestora depasind astazi 1.000, dar, luate impreuna, ele nu depasesc 2,5% din totalul ONG-urilor. Una din explicatii consta in faptul ca problema barajului de la Gabcíkovo/Nagymaros a devenit o problema politica incepand din momentul in care guvernul slovac a refuzat sa renunte la acel proiect. Cand diplomatia maghiara a inceput sa se ocupe de baraj in mod cat se poate de oficial, ecologistii locali nu au mai avut o tema comuna in jurul careia sa se coalizeze.
Partidele verzi din Europa Occidentala au avut intotdeauna o tema comuna in jurul careia s-au solidarizat, de pilda refuzul tehnologiei nucleare, toata lumea avand in minte amintirea Cernobalului. In Ungaria insa, opinia publica e mai degraba favorabila folosirii energiei atomice. Organizatiile ecologiste maghiare sunt mai degraba regionale, fara mare influenta, si intretin, in acelasi timp, relatii conflictuale intre ele. "Verzii" mai sunt defavorizati si de modul de scrutin proportional aplicat in alegerile din Ungaria, care a dus la o concentrare si la o bipolarizare a vietii politice. Mentalitatea de astazi a maghiarilor continua sa fie impregnata de "kádárism", de la numele fostului lider comunist János Kádár, parintele a ceea ce a fost numit "comunismul-gulas".
Asta se manifesta printr-un materialism atotprezent si o obsesie a consumului, care ii face pe unguri sa nu se intereseze deloc de teme cum ar fi ecologia sau apararea mediului. Maghiarii sunt mai degraba preocupati de propria sanatate si de amenintarea saraciei sau a somajului, iar asta cu atat mai mult cu cat situatia mediului in Ungaria s-a imbunatatit mult dupa caderea comunismului. Factorul major in aceasta ameliorare a fost dezindustrializarea rapida a tarii.
Succesele societatii civile
Totusi, unele ONG-uri ecologiste au obtinut solide succese. In urma cu cinci ani, ecologistii au reusit sa blocheze instalarea unui radar al NATO pe masivul Zengö, din Muntii Mecsek. In urma unui lant de manifestatii, Ministerul Apararii a dat inapoi si a ales un alt loc, insa si aceasta a doua alegere a starnit manifestatii, astfel incat, pana la urma, construirea radarului nu a inceput nici astazi. Tot asa, o serie de asociatii ecologiste au reusit sa convinga parlamentul sa creeze un post de mediator (ombudsman) al republicii care sa se ocupe de felul in care natura va fi pastrata pentru "generatiile viitoare". In raportul sau global de anul trecut, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a subliniat progresele realizate in Ungaria in apararea mediului, dar, in acelasi timp, a insistat asupra eforturilor care trebuie inca depuse in chestiunea gestionarii apei si a aprovizionarii cu energie.
Aderarea la UE in 2004 a avut, de asemenea, un efect pozitiv asupra starii mediului in Ungaria. Astfel, calitatea aerului s-a ameliorat enorm, astazi Ungaria prezentand un grad de poluare cu CO2 sub media europeana. Inchiderea uzinelor a jucat aici un rol determinant. E drept, emisiile de gaze cu efect de sera s-ar fi redus si mai mult daca noua prosperitate nu s-ar fi soldat cu o enorma crestere a numarului automobilelor in circulatie. Ungaria a fost insa una dintre primele tari europene (alaturi de Germania, Austria si Suedia) care au introdus nu numai benzina fara plumb, dar si cea fara sulf, si asta incepand din 2005. Emisiile de sulf din atmosfera Ungariei au scazut treptat de la 18.000 tone pe an in 1990 pana la 40 tone pe an in prezent, altfel zis – 2% in comparatie cu momentul caderii comunismului.
S-a raspandit si obiceiul de a folosi cat mai mult bicicleta, iar in jurul Lacului Balaton au fost trasate piste speciale pentru ciclisti.
Mai ramane insa mult de facut, in special in Budapesta, unde cei 1,7 milioane de locuitori sunt confruntati zilnic cu o circulatie densa, care in orele de varf blocheaza strazile. Viteza medie a transporturilor publice in Budapesta e de numai 15 km/h, ceea ce mentine poluarea capitalei la un nivel ingrijorator.
Primaria capitalei a pregatit un nou plan de circulatie, care isi propune ca in cinci ani sa dubleze numarul pistelor ciclabile din Budapesta, ajungandu-se astfel la 360 km de banda rezervata bicicletelor. Asta va implica, pe langa o serie de reamenajari ale strazilor, si standuri speciale pentru parcarea bicicletelor langa fiecare intrare de metrou.
Bicicleta devine din ce in ce mai populara, cum a aratat-o in aprilie 2008 blocarea Budapestei de o masa de 50.000 de ciclisti, un record mondial potrivit organizatorilor. Pana si presedintele Sólyom a participat la acea manifestatie, pedaland intre doi bodyguarzi pe biciclete.
Problema apei
Eforturi importante au fost depuse in Ungaria in cadrul programului Natura 2000, care a extins suprafetele protejate de la 9,2 la 21% din teritoriul national.
Apa continua insa sa fie o problema in Ungaria. Nu e vorba numai de calitatea propriu-zisa a apei, ci si de tratarea apelor uzate. Potrivit aceluiasi raport OCDE, aproape un sfert din apa potabila a tarii nu corespunde normelor europene. Se inregistreaza un important deficit in protejarea panzei freatice, din care circa o treime continua sa fie afectata de poluarea generata in primul rand de agricultura si de canalizarile inadecvate.
95% din raurile care curg in Ungaria vin din exterior, ceea ce face ca inundatiile si poluarea sa vina, la randul lor, cel mai adesea de la vecini, inclusiv din Romania. In 2001, cele cinci tari din bazinul Tisei au semnat un acord prin care se angajau sa-si puna in comun expertiza si resursele pentru a impiedica poluarea acestui rau. In prezent, apa care iese din Ungaria este mai curata decat apa care intra in tara, si asta, in ciuda faptului ca sistemele de epurare si retelele de canalizare nu sunt inca la nivelul standardelor UE. In schimb, lacurile mari, cum sunt Balaton si Velencei, nu mai prezinta astazi probleme de poluare.
» Severitate mai mare decat in UE
Cel mai important proiect in acest moment, din punctul de vedere al populatiei, este noul sistem de triere a gunoaielor. Sistemul acopera deja 4.000 de localitati, ceea ce reprezinta circa 4 milioane de locuitori. In ultimii doi ani, numai in Budapesta au fost instalate 600 de puncte de triere. Ungaria doreste ca in viitorii trei ani sa depaseasca media europeana in materie de triere a gunoaielor. Evident, asta va merge mana in mana cu extinderea capacitatii de reciclare. O mare responsabilitate le va reveni aici regiunilor si comunitatilor locale, dar si fabricantilor. Exista deja structuri legale pentru colectarea si reciclarea aparatelor electrice uzate, precum si a vehiculelor, bateriilor si medicamentelor. Legislatia maghiara este de altfel foarte stricta, mai severa in unele privinte decat legislatia membrilor occidentali ai UE.
Astfel, aruncarea ilegala a gunoaielor poate duce la inchisoare, iar in cazurile de poluare serioasa pedeapsa cu inchisoarea poate urca pana la trei ani!… Ungaria a semnat protocolul de la Cartagena, care limiteaza cultivarea plantelor modificate genetic (organisme modificate genetic, OMG). In prezent, spre deosebire de Romania, cultivarea OMG-urilor e interzisa in Ungaria, si va ramane interzisa si pe viitor, pana cand se va ajunge la o concluzie stiintifica definitiva in legatura cu eventualul risc produs de respectivele plante. si aici Ungaria a mers mai departe decat legislatia europeana, interzicand in 2005 cultivarea porumbului MON810, creat de firma Monsanto, a carui cultivare este permisa in UE.
Comisia Europeana a incercat in 2007 sa forteze Ungaria sa accepte cultivarea respectivului tip de porumb, dar majoritatea membrilor UE au votat in favoarea dreptului Ungariei de a interzice cultivarea hibridului. Comisia a continuat sa insiste, astfel incat saptamana viitoare, in cadrul consiliului de ministri ai Mediului, care se va reuni pe 2 martie, se va vota inca o data pe aceasta tema.
