"Romania Libera" si Biroul WAZ de la Bruxelles continua serialul "Dupa 20 de ani", in care examineaza schimbarile petrecute in fostele state socialiste, urmarind 20 de teme majore. Dupa ce ne-am ocupat de felul in care s-au adaptat serviciile secrete si armata standardelor democratice, in aceasta luna analizam transformarile petrecute in industria turistica in fiecare din aceste tari, incepand cu Romania, care a pierdut startul in acest domeniu si, potrivit clasamentelor internationale, se afla demult chiar si in urma Bulgariei. Deocamdata, din cauza infrastructurii subdezvoltate, tara noastra este clasata pe locul 76 in topul mondial al competitivitatii in turism, intre Azerbaidjan si El Salvador. Totusi, potrivit datelor Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor, din punct de vedere al perspectivelor de crestere a industriei turismului, Romania ocupa locul sapte din cele 176 de tari luate in considerare. Printre lucrurile bune care s-au intamplat din 1989 pana acum se numara patrunderea in Capitala si orasele mari a lanturilor hoteliere de prestigiu prin care se practica asa-numitul turism de afaceri. In acelasi timp, pensiunile si agroturismul sunt in plina dezvoltare, dar Romania nu are inca o strategie coerenta pentru dezvoltarea turismului si nu stie sa se foloseasca de mitul Dracula, foarte popular in Occident. Nici cele sapte obiective aflate in patrimoniul UNESCO – manastirile din Bucovina, cetatile fortificate din Transilvania, fortareata dacica de langa Orastie, bisericile de lemn din Maramures –, chiar daca atrag destui calatori straini, nu sunt bine valorificate de oficialii autohtoni.
Analiza transformarilor petrecute in industria turistica din Romania arata ca aceasta a pierdut startul in acest domeniu si, potrivit clasamentelor internationale, se afla demult chiar si in urma Bulgariei.
Turismul ramane miza unui pariu pierdut de Romania la aproape 20 de ani distanta de economia de comanda. Cu exceptia Capitalei si a catorva orase mari, care au atras investitori cu bani si nume de calibru din industria hoteliera, Romania nu profita de atuurile sale turistice. Chiar daca Romania ar fi fost inundata de investitii, accesul dificil la traseele turistice, din lipsa autostrazilor, tot nu ar fi adus vizitori pe masura. si totusi deschiderea catre economia de piata a schimbat aspectul industriei turismului, din care nu mai ramasese mare lucru in 1990.
De la austeritate la luxul turismului de afaceri
In decembrie 1989 "hotelurile aveau sulurile de hartie igienica si pachetele de servetele numarate, trei becuri de rezerva pentru cinci camere si peretii coscoviti", isi aminteste Mihai Acatrinei, acum director general Majestic-Ramada Romania. Nu se mai investise nici un leu in anii ’80 in turism, iar hotelurile aratau imbatranite, restaurantele miroseau a igrasie, mancarea avea acelasi gust, friptura si cartofii prajiti erau rafinamentele gastronomice ale epocii si viata de noapte inceta la ora 10.00 seara. In general, la aceeasi ora se stingeau si luminile pe strazi. Statiunile de pe litoralul Marii Negre, proiect al anilor ‘60-’70 ridicat in colaborare cu Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), se ofilisera deja, in lipsa investitiilor noi, sufocate de servicii proaste si de plictiseala. Dupa caderea Cortinei de Fier, Romania a crezut ca turismul va deveni o sursa de prosperitate, intretinand la nivel strict retoric mitul "potentialului" de exceptie al tarii. Turismul romanesc si-a pierdut insa in acel moment singurii vizitatori care-i mai ramasesera dupa austeritatea impusa de ultimii ani ai comunismului: turistii din fostele tari comuniste, constata Acatrinei. De atunci incoace, toata lumea viseaza sa atraga turisti "occidentali", care insa sunt mai interesati de marile destinatii ale lumii si de ofertele abundente si tentante ale competitorilor. "Toate pariurile puse cu turismul sunt sortite esecului din cauza infrastructurii, fara de care nici nu se poate vorbi de o industrie a ospitalitatii", spune Acatrinei.
Apetitul pentru afaceri a deschis usile caselor din localitatile amplasate in imediata apropiere a unor statiuni sau obiective culturale turistice si asa a debutat fenomenul cunoscut ca "turism rural".
Linia principala de dezvoltare in domeniu a fost insa investitia in asa-numitul "turism de afaceri", care s-a limitat la ridicarea unor hoteluri de confort sporit, de patru sau de cinci stele, mai intai in Capitala, apoi in marile orase.
Litoralul, care era nucleul turistic al Romaniei, a pierdut pana si competitia cu bulgarii, din cauza preturilor prea mari, care nu sunt justificate nici de calitatea serviciilor, nici de confortul hotelurilor. "Vina" o poarta lacomia gestionarilor hotelurilor si restaurantelor, foste cameriste sau fosti sefi de sala, care au preluat administrarea acestora fara a avea nici banii, nici interesul de a obtine mai mult decat un castig imediat, spune Mihai Fercala, presedintele Societatii de Investitii Financiare SIF Transilvania, companie care controleaza o mare parte din industria hoteliera romaneasca. "Toata lumea vrea sa se imbogateasca peste noapte. Locatia de gestiune a fost o mare eroare, a fost un esec al turismului de litoral. Gestionarii n-au avut si nu au forta financiara necesara investitiilor si nici nu-i preocupa asta. Nu poti face turism de anvergura cu plaje murdare si fara autostrazi", spune Fercala. El explica stagnarea dezvoltarii statiunilor de pe litoral prin absenta marilor investitori, care sunt singurii in stare sa se aseze la masa negocierilor cu tour-operatorii importanti ai lumii si sa aduca astfel turistii cu bani. "Turismul nu-si va reveni pana ce nu se vor coagula companii mari pe litoral", conchide Fercala. Mai mult, insista Fercala, "nu poti face turism de anvergura si eficient pe litoralul unde fiecare are bodega lui, regulile lui si asta e valabil oriunde".
Turismul balnear, prabusit de lipsa banilor si dezinteres
In timp, mai ales dupa anul 2000, turismul de afaceri si traseele cu parfum cultural indreptate catre manastirile din Bucovina si cetatile Transilvaniei si-au revenit. Litoralul continua sa atraga mase de turisti autohtoni, care prefera insa din ce in ce mai mult sa se cazeze la particulari din cauza costurilor prea mari afisate de hoteluri. Nici statisticile, nici Fiscul nu inregistreaza insa nici o cifra din afacerea particularilor, insa banii castigati de acestia se intorc in piata.
Probabil cel mai puternic si surprinzator declin al domeniului este descompunerea sau prafuirea statiunilor balneare ale Romaniei. Ele au rezistat in ultimii ani datorita unor programe guvernamentale de tip sindical, cu bilete de tratament gratuite date pensionarilor. Initiatii sustin insa ca turismul balnear ar fi inceput sa-si revina in ultimii patru-cinci ani. "In prezent, peste 50% din baza materiala este modernizata, la standarde internationale", sustine Traian Badulescu, specialist al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). E drept, admite acesta, "unele imbunatatiri nu se vad, dar se resimt". El explica distrugerea unor statiuni celebre odinioara, ca Baile Herculane, si prin dezinteresul autoritatilor locale.
"Companiile specializate pe turism balneoclimateric nu sunt singurii actori, ci un rol important il detin si autoritatile locale", spune ANAT.
SIF Transilvania, care controleaza 20 de companii de turism si are detineri importante in alte 16, a investit in ultimii ani in modernizarea hotelurilor sale din Baile Felix, Buzias, Baile Govora, Baile Olanesti, Vatra Dornei, Ocna Sibiului, Slanic Moldova sau Amara. Fercala se plange insa de lipsa personalului calificat, deoarece, spune el, au disparut scolile specializate. "Poti sa ai un restaurant poleit in aur. Daca n-ai bucatar bun, sef de sala stapan pe meserie sau camerista priceputa, nu faci nici o scofala", spune Fercala.
Turismul balnear ramane o moda a lumii contemprane, in cautare de refacere, iar tendinta actuala, a asa-numitului "turism spa, tip wellness", presupune investitii mai mici decat vechea formula a sanatoriului balnear, acoperit de personal medical. "In Occident, sunt multi oameni cu venituri minim medii, multi dintre ei proprietari sau manageri, care aleg sejururi spa tip prevenire sau refacere. si la noi turismul de tratament scade in favoarea celui de recuperare, refacere, prevenire", spune un specialist al ANAT.
Insa si in turismul balnear este nevoie de investitii in confort, deoarece turistii straini sau romani vor sa stea in hoteluri de 3 si 4 stele, asa cum stau lucrurile in toata lumea. SIF Transilvania, de pilda, a modernizat multe hoteluri de 1 si 2 stele pana la un standard de confort mediu, de 3 stele in statiunile balneare Baile Felix, Baile Tusnad, Buzias sau Covasna.
Celebra in perioada comunista, statiunea Baile Herculane a ajuns o ruina. "Ea ar fi putut rivaliza cu celebrela statiune Karlovy Vary, amenajata tot in timpul Imperiului Habsburgic. Din pacate, investitorii din statiune nu si-au respectat pe deplin promisiunile", admite Badulescu.
In descompunere se afla multe dintre micile statiuni balneo din localitati fara bani, cum ar Valcele si Lacu Sarat. Practic, singura investitie masiva, la standarde europene, ramane cea facuta de George Copos la Eforie Nord, unde a preluat si a modernizat fostul hotel Europa. Hotelul ANA este insa o enclava de modernitate, iar celebrul ghiol din vecinatate a devenit o ruina.
Locatia de gestiune, marea eroare
Nimeni nu poate estima ce anvergura ar fi avut turismul romanesc daca hotelurile si restaurantele ar fi intrat in maini private inca din 1990. Specialistii si observatorii domeniului sustin la unison ca locatia de gestiune, acea formula prin care fosti sefi de sala, de receptie sau de hotel au preluat administrarea unitatilor unde lucrasera, a constituit o mare eroare si sursa multor probleme si blocaje actuale. Practic, contractele de locatie de gestiune, intinse pe cativa ani, au blocat ulterior chiar privatizarea hotelurilor. Acesti gestionari n-au avut forta sa investeasca in hoteluri, ba chiar au sperat ca, in descompunere, vor deveni intr-o zi suficient de ieftine pentru a le cumpara pe nimic. Cateva trusturi hoteliere din Bucuresti au reusit sa modernizeze o mana de mari hoteluri, prin asocierea cu investitori care aveau bani si viziune de investitii. In primii ani ai acestui mileniu responsabilii turismului s-au dezmeticit si au avut o tentativa de privatizare de tip "Sotheby", adica prin licitatie. Castigatorii acestor privatizari au fost oameni de afaceri locali cu bani, dar la cativa ani distanta, cand se trage linia, se poate constata ca acestora le-au lipsit viziunea si experienta in domeniu. Totusi, astazi se poate vorbi de mari proprietari autohtoni de hoteluri care incearca fie sa-si creeze propriile lanturi, fie sa le introduca in marile case specializate ale lumii.
Din prima categorie, a acelora care-si administreaza direct, prin propriile firme, proprietatile din turism sunt fratii Micula (European Drinks), Iosif Armas, care detine prin firma sa, Argirom, hoteluri in Baile Herculane, sau Joseph Goschy, care a creat Unita Turism. Mohamad Murad, care are grupul Majestic, si George Copos au cautat un management de casa mare, la standardele unor lanturi hoteliere consacrate in lume. O parte dintre acestia au investit, ridicand considerabil standardele hotelurilor. Altii au pastrat structurile de cazare intr-un regim de conservare, fara sa investeasca mult, avand, probabil, intentia de a le revinde, sustin specialistii.
Dupa 20 de ani de exercitiu democratic si inca patru de economie de piata stampilata de Vest, Bucurestiul are astazi hoteluri de business de calibru, la standardele marilor lanturi hoteliere care le gestioneaza, identice cu cele din Paris sau din Viena, cum sunt hotelul JW Marriott sau Athenee Palace Hilton. Capitala a castigat si cateva hoteluri-bijuterie, de tip butic, unele de cinci stele, cum e cazul Casei Capsa sau al hotelului Carol Parc, altele mai putin luxoase, de trei stele, dar interesant decorate, cum e hotelul Rembrandt, situat in vechiul cartier financiar, fata in fata cu banca centrala. Cel mai luxos hotel al litoralului a ramas Grand Hotel Rex, aflat in statiunea Mamaia, localitate care este, de altfel, preferata turistilor in zona.
In clasamentul statiunilor montane nu prea s-a schimbat mare lucru. Poiana Brasov si Sinaia au ramas, si dupa 20 de ani, statiunile cele mai cautate de turisti. Predealul, unde s-a simtit o tentativa timida de investire in partia de schi, nu a reusit sa le ajunga din urma.
De la 70 de lei la 3 milioane jumate
In perioada comunista, hotelurile raspundeau unor necesitati primare, puteai dormi in ele fara sa-ti faci singur patul, dar la atat se rezuma serviciul. E drept, nici pretul nu era prohibitiv pentru romanul obisnuit: o camera la un hotel mediu costa 70 de lei pe noapte, astfel ca puteai locui la hotel toata luna fara sa-ti consumi integral salariul. De la plata a 70 de unitati monetare dintr-un salariu mediu de 3.063 de unitati monetare in 1989, astazi o camera costa 350 de unitati monetare. Astfel, dintr-un salariu mediu de 1.248 de lei, azi poti sa-ti platesti trei zile la mare.
Totusi, spune Badulescu, preturile pentru un sejur depind de sezon. "La mare, prin agentiile de turism, un sejur clasic variaza, ca pret per persoana, intre 50 de euro la 2 stele (extrasezon, prin programe tip «Litoralul pentru toti») si cel mult 500 euro la 5 stele, all inclusive, in varf de sezon. La munte – intre 100-150 de euro si 600 de euro, putand ajunge la peste 1.000 de euro de sarbatorile de iarna, la unele hoteluri din Poiana Brasov de exemplu."
Un buget mediu de vacanta tip sejur in Romania se ridica la 250 de euro pachetul de cazare si inca 200 de euro bani de buzunar, deci ajunge la 450 de euro – a calculat Badulescu.
Pentru asa-numita vacanta de lux, in Romania se ajunge la 1.000 de euro pentru cazare. Tarife mai mari pentru pachete turistice nu exista decat in situatii rare (cand turisti straini solicita si circuite cu elicopterul etc.), ne linisteste specialistul ANAT. Preturile mari explica insa in mare parte exodul romanilor catre alte plaiuri pentru vacanta.
Capitala ramane nucleul dezvoltarii
Daca lipsa autostrazilor este marele blocaj al dezvoltarii turismului romanesc, infrastructura domeniului s-a dezvoltat o data cu economia. Expansiunea a fost razanta, a avut ca nucleu Capitala, drept raspuns la cererea clientelei. Specialistii spun ca tendinta este de construire de hoteluri de 3 si 4 stele sau de ridicare a celor de 1 si 2 stele la categorii superioare. Statisticile oficiale arata ca, anul trecut, Romania avea 4.694 structuri de cazare, dintre care 1.081 de hoteluri. "Din pacate, nu consider relevante 100% datele Institutului National de Statistica, ei primind din teritoriu doar o parte din informatie. Doar pensiunile rurale membre ANTREC sunt peste 3.500, ceea ce arata ca numarul real al structurilor de cazare poate depasi cifra de 10.000", spune Badulescu.
In Romania nu hotelurile lipsesc, ci retelele de autostrazi care sa duca turistul de la manastirile din Bucovina la cetatile fortificate din Transilvania, spune Mihai Fercala. "Lipsesc banii pentru investitii de perspectiva, rabdatoare, in hoteluri si restaurante, lipsesc autostrazile care ar face accesul usor in zone cu mari sanse de a fi invadate de turisti. Turismul rural, dincolo de problemele lui, e acompaniat de imaginea saracacioasa a satelor, de lipsa canalizarilor, a retelei de apa potabila sau de gaze naturale", mai spune Fercala.
1,5 miliarde euro din turism
Expertii estimeaza ca Romania va incasa din turism 1,5 miliarde euro in acest an, de la un numar estimat de doua milioane de turisti straini, in crestere cu 10-15% fata de anul anterior. Doar turismul de litoral va aduce incasari de minimum 350 milioane de euro, cu 15-20% mai mult decat anul precedent. Circa 1,5 milioane de romani vor pleca, prin agentiile de turism, peste hotare in 2008 – in crestere cu 30% fata de 2007. Aproximativ 5 milioane de turisti romani isi vor petrece concediul in tara – cu 15% mai multi decat in anul anterior.
ANSA UE
» Banii europeni vor inmulti pensiunile
Turismul rural a coagulat energiile micilor intreprinzatori chiar de la inceputul anilor ’90, deoarece acestia credeau ca-si pot transforma casa in pensiune turistica. In 1994 s-a infiintat si o asociatie a acestora, cu ambitia de a acoperi atat turismul rural, cat si turismul ecologic si cultural. Initiat de oameni care nu cunosteau regula jocului, dar care isi deschideau casa pentru vizitatori, turismul rural a prins aripi abia dupa anul 2000. Astazi, pensiunile rurale s-au extins in zone precum Bran-Moeciu, Marginimea Sibiului, nordul Olteniei, Bucovina, Maramures, spune Badulescu. "Circa un milion de turisti petrec vacanta de vara in statiuni montane sau la pensiuni rurale. De obicei, romanii opteaza pentru turismul rural pentru cazare si eventual masa. Strainii aleg mai multe optiuni: plimbari cu caruta, cu sania etc. Turistii romani apreciaza de obicei mancarea traditionala", a adaugat specialistul ANAT. In zonele unele agroturismul e profitabil, locuitorii organizeaza acum festivaluri tematice, precum Festivalul National al Pastravului, Festivalul Vinurilor, Festivalul Clatitelor, cu scopul precis de a distra turistii si de a promova destinatia. In Romania exista acum peste 5.000 de pensiuni rurale, estimeaza ANAT. Banii europeni ar putea sprijini dezvoltarea pensiunilor rurale, astfel incat specialistii prognozeaza o crestere a numarului acestora cu 15-20% in urmatorii doi ani. Expansiunea turismului rural depinde insa si de caile de acces, deci de constructia autostrazilor. In Transilvania, oamenii transforma vechile case sasesti in pensiuni, care au un confort sporit, clasificate, dupa un sistem similar cu cel al stelelor hoteliere, la 3-5 margarete. Moda team-buildingurilor organizate la final de saptamana de marile companii a stimulat afacerile pensiunilor usor accesibile din Bucuresti, cum sunt cele din zona Bran-Moeciu, care si-au amenajat si spatii pentru conferinte si mici intalniri, cu capacitati intre 10 si 40 de locuri. "Putem vorbi chiar despre o intersectie intre turismul rural si cel de afaceri si evenimente", spune Badulescu. Turismul rural este din ce in ce mai prezent pe internet, prin site-uri ale asociatiilor sau prin site-uri de rezervari.
MIRAJUL METROPOLEI
» Lanturile se extind
Dupa ezitari datorate mai degraba politicilor ambigue ale autoritatilor, care nu aveau o viziune clara de dezvoltare a economiei romanesti, marile lanturi hoteliere au intrat in tara, preferand insa Capitala aducatoare de profit. In urma cu 20 de ani, doar lantul InterContinental se incumetase sa intre in Romania, intr-un regim de franciza in care nu exista insa nici un angajat strain. Primul aparut dupa 1989 a fost lantul frantuzesc ACCOR, cu hotelul Sofitel, deschis in 1994. ACCOR a deschis apoi hoteluri din familia Ibis si Novotel in Bucuresti si Constanta. "Novotel a fost primul hotel 100% investitie straina. Pentru celelalte hoteluri, compania internationala asigura doar managementul sau acorda franciza, proprietarii fiind romani sau firme mixte", spune Badulescu. In Romania nu exista inca un Ritz, dar Hiltonul opereaza in Bucuresti fostul hotel Athenee Palace. Crowne Plaza a intrat in Bucuresti, Best Westernul s-a extins deja din Capitala si in Cluj, Gura Humorului, Balvanyos, Arad, Mamaia, Timisoara, iar Ramada are hoteluri in Bucuresti si in Sibiu. Howard Johnson nu are decat un hotel de cinci stele in Bucuresti, dar Golden Tulip a deschis operatiuni si in Cluj-Napoca si Mamaia. Marile lanturi si-au impus cu incapatanare standardele, de la aspectul exterior al hotelului pana la muzica din lift sau bomboana de pe perna clientilor.
Reprezentantii agentiilor de turism sustin ca aproape toti tour-operatorii importanti ai Europei sunt prezenti in Romania. Nu este inca vorba de birouri deschise direct in Romania, ci de prezente discrete, prin parteneriate cu agentii de turism locale. Totusi, dupa ani de ezitari, marele tour-operator german TUI detine un important pachet de actiuni la agentia de turism Danubius din Constanta, Der Tour este direct prezenta in Romania, ITS si Thomas Cook – Neckermann au reprezentanti, spune Badulescu. Au aparut si agentiile specializate in turismul de afaceri, asa-numitele companii de travel management, adauga Badulescu. Carlson Wagonlit e prezenta prin Visit Romania, Radius prin Alto Tours, Hogg Robinson Group prin J’Info Tours, American Express prin New Concept Travel si prin Marshal Turism. "De asemenea, anul trecut a venit pe piata romaneasca tour-operatorul regional turco-rus Tez Tour, iar anul acesta tour-operatorul baltic NovaTuras. Acestia au adus calitate a serviciilor si au marit competitia", a spus reprezentantul ANAT.
Nemtii, cei mai fideli turisti
Romania are sapte obiective turistice aflate in patrimoniul UNESCO, cu una mai putin ca Austria sau Ungaria. Acestea sunt in special destinatii favorite ale turismului cultural, cum ar fi manastirile din Moldova, Manastirea Horezu, cetatile fortificate din Transilvania, fortareata dacica de la Orastie, centrul istoric al Sighisoarei si bisericile din lemn din Maramures. Ca peste tot in lume, stampila UNESCO este un semnal clar de atractivitate a obiectivului turistic si traseaza cu precizie marile circuite. Americanii prefera circuitele culturale, Transilvania si tururile Dracula, spun reprezentantii ANAT. Turistii britanici prefera circuitele culturale, Maramuresul, Bucovina si statiunile montane. Turistii francezi, germani si austrieci prefera circuitele culturale si litoralul Marii Negre. Daca inainte de 1989 turistii straini proveneau din fostele tari socialiste, spune Mihai Acatrinei, astazi si acestia au abandonat traseele impuse si se plimba prin lume. Majoritatea turistilor straini vin acum in Romania din Germania, Austria, Italia, Franta, Spania, Statele Unite, Japonia. "Totalul turistilor de incoming, veniti in mod organizat, prin agentiile de turism, in actualul sezon estival este estimat la 120.000. In top conduc nemtii, din Germania fiind asteptati 30.000 de turisti, dintre care 20.000 pe litoral si 10.000 pe circuite", spun reprezentantii ANAT. Din Franta sunt asteptati 15.000 de turisti, dintre care 10.000 pe litoral si 5.000 pe circuite, iar din Austria – 15.000 de turisti, interesati mai ales de circuite. Din Rusia si din alte state ex-sovietice (Ucraina, Belarus) sunt asteptati 10.000 de turisti pe litoral, combinat cu pachete de tratament.
Croazierele dunarene, care sunt operate de 150 de vase, atrag circa 30.000 de turisti din Austria, Germania si SUA. Oferta a ultimilor ani, croazierele maritime, cu un program de 15 acostari, atrag circa 10.000 de turisti din Austria, Germania, SUA si din tarile nordice.
Numarul turistilor straini care vin in Romania este insa considerabil mai mare decat cel inregistrat in statistici, atrage atentia Badulescu. "Unii sosesc in mod individual, pe cont propriu (pensiuni rurale, vile, hoteluri in zone montane, practicanti ai sporturilor de nisa – biking, hiking, drumetii de munte etc.). De asemenea, foarte multi sunt turisti de afaceri, care consuma nopti de cazare in orase", a explicat reprezentantul ANAT.
Maine vom prezenta cazul Bulgariei
