» Magazinele de artizanat au inceput din nou sa prospere – dar nu pe buzunarul turistilor straini, ci pe al emigrantilor romani.
» Chiar daca Dracula a inlocuit “Calusul”, obiectele din magazinele de profil sunt realizate in acelasi stil rustic indoielnic.
Esantioanele de artizanat prezente in top pot fi gasite pe site-urile magazinelor online de profil (artizanatromanesc.ro, traditii.ro, promocoop.ro, artizanat-online.ro, artizanat.net).
Nu afluxul anemic de turisti straini de dupa 2004 a scos artizanatul romanesc din criza in care s-a tot zbatut din ‘90 incoace, ci emigrantii romani care au avut grija sa se intoarca in tara adoptiva cu simboluri ale Romaniei (folosite fie pentru a decora apartamentul, fie pentru a fi date cadou amicilor de alta limba). Stilul e cel cunoscut, “rustic romanesc”, si aduna toate cliseele turistice despre Romania – “Grigorescu”, “tuica”, “Luceafarul”, “port popular” si, mai ales, omniprezentul “Dracula”, care a uzurpat simbolurile de artizanat cele mai prolifice ale epocii comuniste, “Calusul” si “Coloana Infinitului”. Papusile imbracate in port popular au evoluat si ele – taranca din Moldova e o blonda rujata si cu ochi albastri, coborata parca direct de pe Taraf TV; papusile facute dupa chipul si asemanarea Mariei Dragomiroiu sau al Lucretiei Ciobanu incep sa semene tot mai tare cu Nicoleta Guta.
Sticla de tuica “Dracula in tun”
1. Hitul de artizanat al comunismului a fost “Coloana infinitului” a lui Constantin Brancusi si papusa “Calusul”. Brancusi suna mai cult decat Eminescu, dar prin influentele etno puternic stilizate hranea si protocronismul epocii: orice birou de activist avea undeva o copie minuscula in lemn a monumentului de la Targu Jiu sau o papusa “Calusul” cu brau tricolor, intr-o cutie transparenta de plastic; deloc de neglijat ca ambele figurine reprezentau Oltenia, locul de origine al lui Ceausescu. Dupa ‘89, simbolul american al lui Dracula a maturat inflatia de “Coloane” si de “Calusi” din magazinele de artizanat: Dracula a aparut pe produse de ceramica, pe goblenuri, sub forma de papusi – doar sectorul icoanelor bizantine a scapat de invazia contelui “american”. Sticla citata il evoca pe conte in ipostaza de om-ghiulea cu un corp-sticla de tuica iesind din teava tunului.
Candelabrul multifunctional “Traforaj”
2. “Bratele sunt prelucrate la strung sau din placi de placaj suprapuse. Abajururile sunt suspendate cu ajutorul cablului de alimentare si al duliei, iar legaturile electrice la plafon sunt mascate de elementul superior al candelabrului. La nevoie unul dintre brate poate lumina si separat (veioza), avand o dulie si un bec mic. ” (artizanat.net)
Taranca tunata din Moldova
3. “Gata cu taranii, s-au emancipat / Nu mai sunt neica taranii aia de altadat’”, spunea o manea a fratilor Radulescu la sfarsitul anilor ‘80. Procesul de emancipare mai continua si astazi – sta marturie aceasta taranca tunata din Moldova, cu cojocel cu decolteu generos, zulufi blonzi iesind de sub broboada
de catifea si buze conturate cu ruj.
Sticla-fantana de tuica
4. “Parca-l vad pe bietul tata /La fantana cu galeata”, rememoreaza Nicolae Guta undeva intr-un cantec banatean vremurile indepartate ale copilariei. Fantana este unul din stalpii care sustin mitologia nostalgica a satului romanesc: aici, sticla de tuica iese din fantana direct echipata cu un robinet si cu un set de patru pahare.
Goblenul “Luceafarul poeziei romanesti”
5. Orice tanar iese din liceu sau din scoala profesionala cu sintagma “Luceafarul poeziei romanesti”, iar goblenul topeste mai multe influente: grafica de coperta de manual pentru gimnaziu, albastrul oniric Sabin Balasa, violetul de carpeta orientala, bustul generos al femeilor din pozele din TIR-uri, toate prinse intr-un cadru romance.
Figurine pupacioase
6. Detalii despre produs: “Tarani indragostiti sau pupaciosi? O varianta vesela a formelor de papusi tarani. La capete au un magnet care ii tine nedespartiti. Papusile sunt realizate integral manual din lemn. Alte detalii: dimensiuni: inaltime – 11 cm, cantitate minima: 20 bucati.” (conform artizanat-online.ro)
Ou incondeiat de strut “Cei trei magi”
7. Oul este incondeiat de artisti populari din Maramures, acest spatiu “ou l’on revient toujours”, cum titra o lectie dintr-un manual comunist de franceza – pentru ca acolo (continua manualul) taranii mai ies duminica la hore in costume populare, ca acum 2, 5, 50 sau o suta de ani. Acum, fermele de struti au dat un nou impuls traditiei oualor incondeiate.
Sticla de tuica “Atelaj cu vaca”
8. Pe langa aceasta varianta, exista una mai complexa, cu doua vaci inhamate la un car cu patru roti. Cum frumusetea rezida in simplitate si in concizie, am optat pentru aceasta varianta minimalista. Pont: in butelcuta din car se afla “vinars” (coniac romanesc), iar in vaca, tuica de prune “Perinita”, ambele cu certificate de originalitate.
Magnetul de frigider “Transilvania”
9. Cand nu se materializeaza direct ca glume proaste (celebrul rahat maroniu din anii ‘90), magnetii de frigider rustici sunt aparitii spectaculos de urate in orice magazin de artizanat. Acesta este realizat in maniera primitiv-naiva a artei medievale – doar culorile stidente, de carpeta orientala, sunt gresite.
Blidul Grigorescu
10. In afara de Brancusi si Eminescu, Grigorescu este alt nume sacru al panteonului cultural burghez. Artistii de la artizanat au aratat intotdeauna o slabiciune pentru “Tarancile” si “Carele cu boi” ale acestuia; la fel ca natura, si ei au oroare de vid, motiv pentru care nu ezita sa umple ceramica, traforajele, pirogravurile etc. cu reproduceri ale maestrului.
