» Cetatea Poienari din comuna Arefu, judetul Arges, atrage in fiecare an mii de turisti, in special straini. Multi dintre vizitatori sunt convinsi
ca in aceste locuri a trait Dracula, printul insetat
de sange.
» Localnicii spun ca turistii sunt dezamagiti dupa ce afla ca zona nu este bantuita de vampiri, varcolaci si alte creaturi ale intunericului. Ca sa nu plece cu mana goala, unii le cer taranilor sa regizeze o atmosfera "horror".
» Mitul lui Dracula le-a adus insa taranilor din Arefu si avantaje. 15 pensiuni s-au deschis pana acum in comuna, iar altele sunt in constructie.
» Istoricii spun ca in realitate Vlad Tepes s-ar fi refugiat la Cetatea Poienari dupa o batalie pierduta contra turcilor. Localnicii din Arefu l-ar fi ajutat sa scape de urmaritori, iar domnitorul le-a dat mai multe pamanturi drept rasplata.
"Unde sunt vampirii?", intreaba turistii straini care alearga prin padurile din apropiere. Au aparate de filmat si fotografiat performante, ca sa poata inregistra orice miscare suspecta a unei frunze. Mai stii dupa ce creanga se iveste la un moment dat insusi Dracula, in mantia-i neagra, plina de sange proaspat?! Daca nu apare pana la urma un picior de varcolac, macar sa fie ceva regie. Asa s-a intamplat cu unii turisti, tot straini, care le-au cerut taranilor sa faca precum strigoii, sa scoata sunete ciudate, bocete. Orice numai horror sa fie. "Pai ce, am venit, vorba aia, in Romania si n-am inregistrat si noi ceva special? Sa avem ce arata acasa, la prieteni, la vecini", zic oaspetii de peste mari si tari. Satenii le intorc spatele doritorilor de sange "artificial", facandu-si cruce si scuipand in san. Lumea n-a pomenit aici de morti vii, cosciuge care se deschid singure si usturoi in ferestre, nici stafii care sa le bantuie gospodariile. Daca nu gasesc strigoi sau "actori" care sa maraie, turistii vor macar o poveste, ceva original, inspaimantator, sa ti se faca pielea de gaina. Asa se ajunge la omul cel mai in masura sa spuna care e trecutul acestor locuri. L-am cunoscut si noi pe profesorul de istorie Cezar Badescu. Acum e pensionar. "Ghidul", cum ii spun cunoscutii.
O somitate a comunei argesene Arefu, in care isi duc traiul aproape 3.000 de suflete. Barbatul din fata noastra a fost, timp de 39 de ani, directorul scolii comunale, ca sa nu mai spunem ca, in total, aproape o jumatate de secol a stat la catedra.
Vanatoarea de strigoi
Profesorul zice din capul locului ca Dracula e doar o poveste. "Asta e publicitate", e convins interlocutorul nostru, tot asa cum le zice si turistilor, dezamagindu-i. "Ma bazez pe documente, nu pe fantasmagorii", adauga specialistul, care isi aminteste un episod de-a dreptul penibil, petrecut cu ceva timp in urma. Un preot al comunei, Ionel Stanciulescu, om la aproape 80 de ani, a fost invitat de niste baieti din Germania, care pretindeau ca sunt regizori, sa mearga cu masina lor pana la Cetatea Poienari, aflata la cativa kilometri de localitate, pe drumul spre Barajul Vidraru. Ar fi vrut sa faca acolo un filmulet, promitand ca vor respecta adevarul istoric. Abia pe drum strainii i-au spus fetei bisericesti ca ei au de gand sa scoata in evidenta varcolacii care ar domina cetatea, iar parintele sa spuna ceva in acest sens, in fata camerei. Auzind despre ce e vorba, omul in sutana a refuzat categoric. Ca urmare, strainii l-au dat jos pe batran si l-au lasat in mijlocul drumului, fara sa le pese ca era aproape noapte cand si-au abandonat ghidul.
Povestea Aresoaiei
Chiar aici, la "poarta" Fagarasului, au ramas pana azi "urmele" pasilor lui Vlad Tepes, desi a fost doar un "calator" grabit sa scape de furia turcilor. Se spune ca, dupa o batalie pierduta, domnitorul s-a refugiat in "cuibul de vulturi", cum i se mai spune Cetatii Poienari. Dorea sa ajunga in Transilvania. Otomanii au impresurat cetatea si au supus-o loviturilor de ghiulea. S-a pastrat pana azi povestea Aresoaiei, o femeie care a potcovit calul voievodului, dar a pus potcoavele invers, astfel incat urmaritorii sa creada ca Vlad o luase in sensul invers fata de drumul urmat de el in realitate. Cocotata pe un pinten de piatra, fortificatia avea un drum secret, pe unde se putea scapa de sub asediu. Taranii i-au aratat carmuitorului o carare care strabate crestele Muntelui Paltinu.
Drept rasplata pentru aceasta fapta, Tepes a scris apoi un hrisov prin care comunei Arefu i-au fost daruiti 16 munti si 10 "intarcatori", adica locuri in care se tin turmele de oi. Ceea ce fusese inainte un sat neinsemnat pe harta tarii, Arefu (care in limba armeana inseamna "rasarit de soare"), a devenit una dintre cele mai mari comune din Romania, teritoriul sau cuprinzand aproape tot Masivul Fagaras. E adevarat ca vremurile au schimbat harta localitatii, dar "trecutul glorios" a ramas in acte.
Ascensiunea spre cetate
Daca ai ajuns in zona, nu se poate sa nu urci si la cetate, desi ai nevoie de forta si rabdare, pentru ca trebuie sa "numeri" cu piciorul 1.200 de scari din beton, amenajate, in serpentina, cu mai bine de 40 de ani in urma de muncitorii care au lucrat la Barajul Vidraru. Noi, orasenii, obosim repede, dar profesorul Badescu paseste fara probleme, ba mai ia si muntele in piept, pe cateva scurtaturi, ca sa mai "economiseasca" din numarul treptelor. Omul e invatat cu urcusul de vreme ce insoteste uneori si grupurile de turisti. "Vin toate natiile aici. Fiecare grup are translatorul sau", explica dascalul. Nu se stie exact cine si cand a construit Cetatea Poienari. Legendele spun ca pe acest loc a fost un castel, cu multe secole in urma.
Zidurile mistuite de navalitori au fost refacute de Vlad Tepes, care i-a obligat pe boierii uneltitori sa munceasca aici, fortificatia fiind considerata de o deosebita importanta strategica. "Multe s-au spus si s-au scris despre cetatea asta", zice dascalul referindu-se la documentarele aparute de-a lungul timpului pe "National Geographic", "Discovery" si "History Channel", ca sa nu mai spunem de "Castelul din Carpati", romanul lui Jules Verne, care este inspirat din legendele din jurul Cetatii Poienari.
La toate astea se adauga si ideea multora ca aici se afla "adevaratul" salas al lui Dracula, ceea ce face ca in fiecare an mii de turisti straini sa ia cu asalt comuna Arefu si "cuibul" vampirului.
Atentie, pericol de varcolaci!
Vara, mai ales, autocarele cu turisti poposesc in mijlocul caselor mici, tulburand linistea ulitelor prafuite. Curiosi si plini de avant, strainii se imprastie prin labirintul satesc, pozand si filmand tot ce misca. "Au venit niste japonezi care le-au propus taranilor sa faca o echipa de bocete", ne exemplifica profesorul incercarea oaspetilor de a crea o atmosfera horror. "Sunt si agenti de turism care vor sa regizeze tot felul de ciudatenii", mai spune profesorul Badescu. Calatorii dau iama si in inima codrului, pe drumul spre Cetatea Poienari, cu gandul la aventura vietii lor. Dar fac asa ceva numai cat timp e soarele pe cer. Turistii vin cu "lectia" deja invatata, unii fiind siguri ca nu e bine sa te prinda noaptea prin locurile astea, despre care sunt convinsi ca sunt bantuite de duhuri rele. Localnicii vor sa fie totusi cat mai primitori. Doua ansambluri populare, coordonate de acelasi neobosit profesor Badescu, le arata grupurilor de turisti obiceiurile traditionale.
Muzeu comunal fara Dracula
Multi batrani sunt in zona asta. Tinerii au plecat la munca in strainatate. Unii s-au intors. Casele se schimba. De la caramida s-a trecut la beton, de la fereastra din lemn s-a ajuns la termopan. Au aparut deja 15 pensiuni turistice, altele sunt preconizate sa se inalte, ca o contributie benefica a lui Dracula pentru prosperitatea taranilor din Arefu. Am dormit o noapte la o pensiune din zona. De la fereastra camerei se vad zidurile semete ale Cetatii Poienari. Padurea "murmura" din cand in cand, atunci cand rafalele de vant "mangaie" brazii. Dimineata m-am uitat in oglinda. Nici vorba de vreo muscatura pe gat. Cobor la receptie. Patronul pensiunii se uita lung la mine cand il intreb de varcolaci. Nu stie daca trebuie sa rada de o gluma buna ori sa se supere ca-l iau peste picior.
Renunt la restul chestionarului despre lumile paralele. Ne reintalnim cu profesorul Badescu, la biblioteca din centrul comunei. Omul ne spune ca vrea sa deschida un muzeu, in viitorul apropiat, sa vada lumea tot ce inseamna arta, obiceiurile, viata si istoria din Arefu. si mai ales documente despre Vlad Tepes. "Numele domnitorului e un titlu de referinta pentru noi", conchide specialistul. Dracula n-o sa aiba loc in muzeu, suntem anuntati de initiatorul viitoarei institutii. Nu a ramas nimic "palpabil" de la el. Asa ca turistii sunt asteptati in continuare la Arefu, sa caute ei vampiri. Cine stie, poate intr-o zi le va surade norocul…
