» Octavian Balea a plecat la 20 de ani din Romania, cu 200 de euro in buzunar si un rucsac in spinare, pentru a studia designul in Germania.
» Astazi, la cei 25 de ani ai sai, romanul e stabilit la Helsinki. Are propriul atelier si pregateste prima carte despre cel mai important curent artistic din Finlanda.
» Peste doua luni isi va deschide propria galerie de arta in centrul capitalei finlandeze, fiind deja cunoscut in cercurile inalte ale culturii din tara care l-a adoptat. Are statut de rezident permanent si drept de vot.
Octavian Balea avea doar 20 de ani cand a plecat in lume cu un rucsac in spate si 200 de euro in buzunar. E un fel mai special de a "cuceri" al romanilor, mai ales al celor care nu-si gasesc rostul in propria tara. Vorba lui Octavian – de prea multe ori "mi se spusese ca, daca nu-mi convine, sa plec". si un alt motiv al acestui tanar: in Romania sunt prea multe ziduri pe care trebuie sa le escaladezi. si prea multe usi inchise. Asa ca a plecat in tari straine in cautarea portilor deschise, dincolo de care sa-si poata exprima talentul. E specializat in design de produs.
Dar cu nimic mai prejos pasiunea lui pentru fotografie, pictura si sculptura. Acum traieste in Finlanda, la Helsinki, si pregateste o carte despre cel mai important curent artistic finlandez. O face in colaborare cu sotia ambasadorului Statelor Unite ale Americii in Finlanda, Cody Oreck, care este, la randul ei, designer. Ei sunt primii straini care vor avea acces in Arhiva Nationala de Design. O lege adoptata cu aproape un veac in urma le interzice nefinlandezilor sa intre acolo. E nevoie de o aprobare speciala din partea Bancii Nationale a Finlandei.
Masina aerodinamica
"Pensula" zice. Un simplu apel pe messenger si de la celalalt capat al lumii vine imediat raspunsul. O cunostinta mi-a vorbit despre Octavian, apoi mi-a dat si ID-ul sau de messenger. si asa am inceput sa trag "Pensula" de limba, sa-i aflu destinul. Pasiunea pentru arta l-a dus mai intai la Liceul "Nicolae Tonitza" din Bucuresti, ca doar e nascut in orasul de pe malul Dambovitei, apoi la Universitatea de Arte Plastice, unde a studiat designul de produs. "Eram in anul doi cand mi s-a umplut paharul si am plecat in Germania", povesteste omul nostru. Supararea i-a venit de la faptul ca profesorii ii dadeau de inteles ca nu are viitor in cariera asta. Daca tot suntem la capitolul "ce a facut Octavian in propria tara", sa enumeram cateva exemple, asa cum ni le-a descris el. "Primul job l-am avut in 2000, cand am «rebranduit» un restaurant de la Autogara Filaret."
Un an mai tarziu facea desen tehnic pentru o firma, "ca modelator 3D", dupa care a desenat echipamentul echipei de hochei a Clubului Dinamo. "Am contribuit cu cateva publicatii la jurnalul oficial de studii al Harvard University asupra operei lui Marcel Duchamp, un artist dada francez." Pe urma, desene publicate in revista "Croonenberg’s fly" din New York. A existat si o colaborare cu Muzeul "Dimitrie Leonida" din Bucuresti pentru un proiect de restaurare a masinii aerodinamice facute, in 1924, de Aurel Persu. "Cu ruleta, cu sublerul, am masurat masina si am facut un reveleu in format 3D", explica artistul. Apoi, o cooperare, in privinta graficii, cu o firma unde se faceau jocuri pentru telefonul mobil, dupa care a venit cooptarea intr-un serial de televiziune, "La urgenta", unde s-a ocupat de scenografie. Cam atat a facut in Romania.
"Daca la mine in tara mi se spunea ca nu sunt bun, am zis ca ma inscriu la cea mai mare universitate de design din lume, la Bauhaus, sa vad ce spun cei de acolo despre mine", zice tanarul, care a fost admis din prima incercare, la o concurenta de 500 de candidati pentru vreo 15 locuri. Au urmat alti doi ani de studiu, tot pe tema designului de produs. A trebuit sa-si gaseasca de lucru pentru a se intretine. "Am facut grafica 3D pentru softurile interne de la Lufthansa Technik."
Grafica pentru Nokia
Acolo, la Weimar, unde studia, Octavian a cunoscut-o pe Terhi. Fata studia la Universitatea de Muzica din orasul german. si iata cum destinul l-a adus pe roman in Finlanda, incepand din iulie 2007, alaturi de iubita sa finlandeza. La o luna dupa "descalecarea" sa in acea parte a lumii, oaspetele a primit statutul de rezident. Conform legilor de acolo, trebuie sa-ti gasesti mai intai de lucru. "Am lucrat la un birou de design care facea grafica pentru Nokia. Am facut grafica pentru modelul N-810." Anul trecut a obtinut statutul de rezident permanent. Asta ii confera si drept de vot la alegerile locale. L-am intrebat daca vrea sa obtina si cetatenia finlandeza. A raspuns scurt: "De aia n-am nevoie. N-am de gand sa fiu vreodata altceva decat cetatean roman".
Ajutor de la parinti
Apoi si-a deschis, in 2008, propriul atelier, cu magazinul aferent. La acest punct vine vorba despre parintii lui Octavian. "Chiar daca i-am pus in fata faptului implinit cand am plecat din tara, in 2005, ei m-au sustinut", povesteste fiul lor. Iar cand a fost vorba de investitia din Helsinki, "tata a vandut apartamentul bunica-mii si o parte din bani mi i-a dat mie, sa pornesc afacerea". Iata cum iti faci o firma in Finlanda, indiferent daca esti "de-al casei" sau strain – completezi trei formulare, platesti niste taxe, iar dupa cinci zile iti vine prin posta certificatul de inregistrare. Cat despre contul firmei, ti-l deschizi prin e-mail. Asta e tot. Din ce castiga in atelierul sau, plus din colaborarile cu diverse firme de arhitectura, Octavian strange lunar un venit de aproape 3.000 de euro. Zice ca e sub venitul normal al finlandezilor. Lucrari la comanda face in atelierul sau – fotografii si tablouri. si suveniruri, mai ales dintre cele din mozaic, cu magnet, "reprezentand catedrala".
Atelierul romanului e chiar in centrul orasului, aproape de Catedrala Luterano-Evanghelica, unul dintre simbolurile capitalei finlandeze. Tot de la o comanda de produse a inceput si povestea colaborarii sale cu sotia ambasadorului SUA in Finlanda, Cody Oreck. Pentru ca a existat initial o solicitare pentru Octavian din partea ambasadei sa faca fotografiile oficiale ale ambasadorului. "Cody a intrat la mine in atelier fara sa-mi spuna la inceput cine e. I-au placut fotografiile mele." Apoi si-au descoperit pasiunea comuna pentru romantismul national finlandez. "Stilul acesta e ceva extraordinar, un fel de art nouveau local. A existat pentru scurt timp, de prin 1890 pana pe la 1915. E singurul stil cu adevarat finlandez", si-a facut artistul temele.
"A fost o miscare national-identitara, in conditiile opresiunii rusesti de atunci asupra Finlandei." si povestea continua: "Am cautat amandoi o carte despre acest stil si n-am gasit. Am decis sa realizam noi una". Noi – adica un roman si o americanca. si o impartire a responsabilitatilor: "Cody se va ocupa de partea de text, iar eu de fotografie".
Receptie la Ambasada SUA
De aici a inceput Octavian Balea sa patrunda in cercurile inalte ale societatii finlandeze. Pentru ca o astfel de carte are nevoie de sustinerea unor istorici si oameni de cultura finlandezi. A fost organizata, la Ambasada SUA, o cina la care au fost invitati directorul Muzeului de Arhitectura din Helsinki, directoarea Muzeului de Design, cativa membri ai Academiei Finlandeze, dar si profesori de la Universitatea de Arhitectura. Cert e ca nu s-a mirat nimeni ca doi straini au un asemenea proiect. "De-a lungul timpului, majoritatea tratatelor de arta finlandeza au fost realizate de straini. Un britanic, precum Moorhouse, traieste in Finlanda de 30 de ani, e profesor de istorie a arhitecturii si e considerat cel mai bun specialist in Jugendstilul finlandez, iar directorul Muzeului de Arhitectura, Severi Bloomstedt, e suedez, ca si ministrul Culturii, Stefan Wallin", suntem introdusi in lumea buna din "tara lui Mos Craciun".
Romanul pregateste o carte despre Finlanda
Treaba artistului roman va fi sa fotografieze cele peste 30 de cladiri din Helsinki, a caror amprenta arhitecturala a fost data, cu peste 100 de ani in urma, de romantismul finlandez. Mai mult de munca va fi la Arhiva Nationala de Design. "E un depozit grandios, sapat in stanca, pe sase niveluri, cu o colectie de peste 800.000 de obiecte." Locatia se afla in orasul Vantaa. Mobila, sculpturi, picturi, tot felul de obiecte si accesorii. O parte din ele vor trebui asezate astfel incat sa fie refacut interiorul unor cladiri in autenticul stil finlandez. Imaginile se vor regasi apoi in viitoarea carte, care se va intitula "Of love and hope – the Finnish national romanticism" si care urmeaza sa vada lumina tiparului la una dintre cele mai mari edituri din Finlanda, WSOY.
Volumul va prefata astfel anul 2012, cand Helsinki va fi capitala mondiala a designului, dupa cum ne-a anuntat de pe acum Octavian. si, daca tot e vorba de munca in echipa, am intrebat-o pe Cody Oreck, tot prin messenger, fireste, ce parere are despre prietenul ei din Romania. "Lucrul cu Octavian Balea e incredibil de productiv. Am un deosebit respect pentru felul jovial si optimist de-a privi viata, in lucrarile lui si in integralitatea fiintei lui. Desi arta sa are o certa valoare artistica, nu e deloc un individ arogant, iar eu sunt fericita ca il am partener in acest proiect", conchide doamna Oreck.
Galerie de arta intr-un bloc de afaceri
Luna martie din acest an va marca un nou punct in cariera lui Octavian, pentru ca atunci el va deschide un centru de galerii in curtea interioara a "Balderin Talo" din Helsinki. E o cladire de birouri aflata in "buricul targului". Municipalitatea obliga proprietarii marilor cladiri de afaceri sa le ofere artistilor, contra unor chirii modice, spatii destinate sufletului. Tocmai cu scopul insufletirii orasului.
"Voi plati o chirie de 5 euro pe metru patrat. E o suma ridicol de mica aici", zice romanul, care isi va intitula galeria "The Creative Arts Helsinki Center", fiind astfel gazda buna pentru o serie intreaga de oameni de cultura. Ei isi vor putea expune lucrarile in acest spatiu, pe langa realizarea altor evenimente – spectacole de teatru, proiectii de filme si concerte. Bucuresteanul isi va inaugura locatia cu propria expozitie de tablouri, sculpturi si fotografii.
Mesaj pentru romanii de 20 de ani
La finalul discutiei noastre il invit pe Octavian Balea, omul care a plecat in lumea larga la doi ani dupa implinirea majoratului, sa transmita un mesaj tinerilor de 20 de ani din tara sa de origine. N-a stat mult pe ganduri inainte sa spuna: "Daca sunt suficient de rezistenti, sa ramana in Romania. Daca sunt mai sensibili, cum sunt eu, sa plece". Apoi m-a salutat. De la minus 20 de grade…
» Programul "Prima Casa" – varianta finlandeza
Finlandezii au si ei un program gen "Prima Casa". Octavian si prietena lui vor sa-si cumpere propriul "cuib". Acum locuiesc intr-un apartament inchiriat, de 80 de metri patrati, la 25 kilometri de Helsinki, pentru care platesc 500 de euro lunar. Dar in banii acestia intra nu doar chiria, ci si utilitatile, cablul de internet, cel de televizor, locul de parcare si alte servicii. "Nu ne-am decis unde vom avea casa noastra. Eu as vrea undeva la marginea padurii", aflu de la cel care zice ca "stiu cum e sa stai in Bucuresti, in cartierul Militari, la bloc". O casa cu etaj in Finlanda costa pana la 70.000 de euro, cu tot cu terenul aferent. Daca n-ai bani, faci credit.
Ajungem astfel la conditiile programului, in varianta finlandeza, de case pentru tineri, asa cum ni le-a descris romanul nostru. Mai intai trebuie sa strangi bani timp de trei ani – cel mult 12.000 de euro. Apoi te duci la banca si ceri un imprumut, garantat de guvern, intre 70.000 si 150.000 de euro. Dobanda este de 2%. Cat timp rambursezi imprumutul – zece ani, de exemplu – nu platesti impozit la stat pentru locuinta.
