Una dintre cele mai importante afaceri imobiliare din Cluj-Napoca a ajuns pe masa Guvernului. Acesta va trebui sa decida soarta unui teren evaluat la minim 20 de milioane de euro. Pe parcela respectiva se afla una dintre cele mai importante colectii din Transilvania de pomi fructiferi pentru cercetare.
Concret, este vorba de locul cunoscut de livada Pallacsay, situata pe Dealul Feleacului, intre Cluj-Napoca si Feleacu. In zona, un metru patrat este vandut cu preturi cuprinse intre 20 si 100 de euro. Inainte de instaurarea regimului comunist, suprafata respectiva apartinea partial locuitorilor din Feleacu, partial statului roman. In 1953, terenurile au fost comasate si date in administrarea statiunii de cercetari pomicole, intemeiate de savantul Rudolph Pallacsay. Acesta si-a donat statiunii inclusiv gradina sa, de 4,5 hectare. Cercetatorii au reusit sa creeze aici circa 360 de soiuri de plante, perfect adaptate zonei Transilvaniei. In vremurile sale de glorie, statiunea administra peste 1.000 de hectare. Dupa anul 1989, ea a mai ramas doar cu parcela de pe Dealul Feleacului, de peste 600 de hectare. O parte din acest teren a fost deja retrocedat. In prezent, statiunea de cercetare pomicola mai are in administrare 367 de hectare. Deja conducerea statiunii a anuntat ca este de acord cu restituirea a 200 de hectare de livada catre locuitorii din Feleacu. Restul de 167 de hectare de teren ar trebui Ð sustine directorul statiunii, Mihai Arsene – sa fie folosite in continuare pentru cercetare. O parte din aceasta suprafata apartinea statului roman inca din perioada interbelica. Cealalta apartinea locuitorilor din Feleacu, care au primit, insa, teren in alta parte.
Pe terenul de 166 de hectare se afla colectia de pomi, serele si cladirile administrative. Numai ca reprezentantii Consiliului Local Cluj-Napoca au pus la randul lor ochii pe acest teren. Ei au trimis un referat vicepremierului Marko Bela, prin care ii cer acestuia sa mai lase la dispozitia statiunii doar 72 de hectare de teren, iar restul sa fie atribuit autoritatilor locale. Intre parcelele care ar trebui sa ramana statiunii se afla o serie de bucati de teren pe care conducerea statiunii doreste sa le retrocedeze, in timp ce colectia de pomi se afla printre terenurile care ar urma sa fie date Primariei. Terenul este ravnit de o serie de mari investitori imobiliari care ar dori sa ridice in zona un cartier de vile.
Deja pe parcelele care au fost restituite acum cativa ani au inceput sa apara primele constructii de lux, printre care si restaurantul “Aroma”, locul intalnirilor de taina ale politicienilor clujeni. Terenul este dorit, de asemenea, si de reprezentantii Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara. Prorectorul institutiei de invatamant superior, Doru Pamfil, a facut o oferta de preluare a statiunii de cercetari, care se afla in prezent in administrarea Academiei de Stiinte Agricole din Cluj. Statiunea a ajuns sa aiba datorii de 84 de miliarde lei vechi (din care datoria efectiva este de doar 14 miliarde lei) pentru ca o vreme a trebuit sa plateasca locuitorilor din Feleacu echivalentul a 600 de kilograme de grau pe hectar in schimbul folosintei pamantului.
Reprezentantii Universitatii de Stiinte Agricole sunt de acord sa plateasca datoria de 14 miliarde lei si sa investeasca in continuarea cercetarilor stiintifice, insa vor ca penalitatile si majorarile sa fie sterse de catre Ministerul Finantelor Publice. Universitatea a procedat la fel si in cazul fermei zootehnice din comuna Jucu, unde a investit deja doua milioane de euro, pentru crearea unei ferme-pilot cu 300 de vaci si a unei ferme piscicole pe sase hectare.
