Medicii care lucreaza in acest moment in strainatate spun ca s-ar intoarce acasa doar pentru a lucra in spitale sau clinici bine dotate, astfel incat sa-si valorifice cunostintele capatate in Occident. In acest moment, insa, realitatea romaneasca nu ofera astfel de conditii. Asta chiar daca in Romania exista multe institutii sanitare care respecta standardele europene, dupa cum recunoaste unul dintre specialistii nostri care s-a intors din Franta sa munceasca intr-o clinica din Iasi. Medicul a luat aceasta decizie chiar daca in strainatate ar fi castigat de patru ori mai mult. Pe de alta parte, "omeneste, nu-i pot cere unui tanar sa ramana in Romania", recunoaste medicul, care este si conferentiar universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi.
Mihaela Diaconita este medic specialist alergologie si imunologie clinica si lucreaza in sectia de pneumologie a Spitalului Universitar din Caen, Franta. Bogdan Grigoriu s-a intors la Iasi dupa ce si-a dat doctoratul tot in Franta si a profesat intr-un spital din Paris. Lucreaza, ca si Mihaela, tot intr-o clinica de pneumologie. Fata si reversul unei realitati care dureaza de ani de zile – migratia doctorilor in spitalele occidentale.
Conditii pentru repatriere
In 2002, dorind sa efectueze un stagiu de pregatire intr-o clinica universitara din Occident, Mihaela le-a scris unor profesori pe care ii intalnise la diferite congrese sau ale caror lucrari de specialitate le citise. In cele din urma, a fost acceptata in sectia de alergologie a Spitalului Central Universitar din Nancy. "Pentru prima data vedeam lucruri de care doar citisem in carti. Dupa o luna mi s-a propus un post de rezident pe care l-am acceptat din dorinta de a cunoaste un alt stil de munca, si nu din motive financiare. Asa a inceput aventura mea in Franta", rememoreaza medicul.
Mihaela nu exclude varianta de a se intoarce in tara, dar numai in cazul unei oferte concrete si doar in anumite conditii. "As fi interesata sa lucrez intr-un spital bine dotat, o clinica universitara sau privata, unde sa pot valorifica cunostintele si experienta profesionala dobandite in Occident. Adevarata implinire o poti avea acasa, cu conditia de a ti se pune la dispozitie conditii decente de lucru si ca spitalele sa fie bine dotate si sa dispuna de toate mijloacele de investigatie necesare punerii unui diagnostic corect."
Isi aminteste relatiile uneori dificile cu Casa de Asigurari de Sanatate in perioada in care a profesat in sistemul de sanatate romanesc, iar la lucruri pozitive mentioneaza faptul ca doctorii sunt bine pregatiti. "Personalul medical din Romania isi face datoria in mod exemplar in conditii de finantare precara a sistemului sanitar comparativ cu cel frantuzesc."
Promovarea, doar pe competente
Un alt motiv pentru a ramane in spitalele din vest il reprezinta modul transparent in care se promoveaza. "Daca ai diploma recunoscuta, nimeni nu iti contesta competenta profesionala. In sistemul francez flexibilitatea personalului este mare. In sensul ca daca ai ajuns intr-un loc care nu-ti convine, poti gasi un alt post. Nimic nu este batut in cuie."
Dotarile medicale care iti permit sa pui in practica ceea ce ai aprofundat in anii de specializare joaca un rol important atunci cand alegi asupra destinului tau profesional: "Exista o diferenta de finantare intre cele doua sisteme de sanatate. Medicina occidentala se bazeaza foarte mult in stabilirea unui diagnostic pe tehnologia moderna. Mijloacele de investigatie au progresat fantastic si sunt relativ accesibile, in functie de nivelul de competenta a spitalului respectiv. Exista insa si limite: uneori trebuie asteptata o programare la o consultatie chiar cateva luni", spune medicul.
In acest moment, Mihaela asteapta sa-i fie recunoscuta specialitatea de alergolog si nu are planuri de intoarcere acasa.
» Organizare si asigurari mai bune in Franta
Diferentele dintre cele doua sisteme sanitare sunt diverse, de la modalitatile de asigurare a pacientilor pana la modul in care este organizata activitatea in spitale. "In Franta, fiecare are o asigurare sociala de sanatate care acopera aproximativ 65-70% din costul serviciilor medicale si al medicamentelor. Pentru asta, cetatenilor li se retine o suma de bani din salariul lunar. Mai exista si o serie de asigurari complementare, variabile in functie de complexitatea serviciilor medicale acoperite. Orice bolnav se poate adresa oricarui specialist – chiar daca este vorba de cel mai renumit profesor dintr-un domeniu – sau unei clinici private de prestigiu. Sunt servicii medicale performante si accesibile, iar daca ai platit asigurarea, beneficiezi de ele fara probleme. Daca nu, platesti cheltuielile.
O alta diferenta intre spitalele romanesti si cele frantuzesti este programul de lucru, care incepe la ora 8 sau 9 si se termina in general la ora 18.30 si uneori mai tarziu. Exista o pauza de pranz. Ti se ofera posibilitatea de a servi masa in incinta spitalului sau poti iesi in oras. Stilul de munca este mai organizat si se lucreaza dupa un protocol care uniformizeaza practica medicala", explica Mihaela.
"Omeneste, nu-i poti cere unui tanar sa ramana"
La 41 de ani, Bogdan Grigoriu este conferentiar universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi si medic in cadrul Clinicii de Pneumologie. A plecat din tara cu gandul de a-si perfectiona cunostintele dobandite in timpul studiilor din Romania.
Dupa ce si-a facut studiile de specialitate in pneumologie la Spitalul Universitar din Nancy, a devenit asistent universitar mai intai in Romania si apoi la Universitatea de Medicina din Rouen, Franta. La Paris s-a specializat in terapie intensiva si a obtinut un masterat si apoi doctoratul la Universitatea din Lille. In 2006 a decis sa se intoarca in tara, unde a redescoperit lipsurile sistemului sanitar.
"In urma cu doi ani, am invitat cativa profesori francezi sa viziteze o serie de spitale din Romania. M-au intrebat cum isi permite directia sanitara sa mentina o atat de mare diferenta intre spitale. Exista clinici mai bine dotate decat unele de varf din Occident. Dar in acelasi oras gasesti spitale cu un nivel de dotare comparabil cu cel al spitalelor din Bangladesh", isi aminteste medicul, care sustine ca problema cea mare a sistemului o reprezinta lipsa de conlucrare intre clinici. Aceasta realitate face ca scenariul filmului "Moartea domnului Lazarescu", in care bolnavul este plimbat de la un spital la altul, sa se poata repeta oricand.
Mai bine functionar decat doctor
"In cadrul unui spital dotarile sunt foarte eterogene. Se vede mai degraba influenta locala a sefilor de servicii medicale decat necesitatea de a oferi o ingrijire de calitate. Un spital poate beneficia de un serviciu medical dotat cu aparatura de ultima ora si in acelasi spital gasesti o sectie care nu are minimul necesar pentru o functionare decenta", explica medicul.
Dar sistemul sanitar pare imun la schimbare. "Problema este legata de organizarea locala. Daca un medic – oricat de bun ar fi – nu este dorit intr-un spital, nu va putea avansa sau progresa. Sistemul pune la dispozitie prea putine resurse, iar ele nu sunt distribuite judicios."
In Romania, Bogdan castiga de patru sau cinci ori mai putin decat un medic francez aflat pe o pozitie similara.
De ce crede ca fenomenul plecarii medicilor se va amplifica? "Mai mult de jumatate din cei care revin in Romania dupa stagii de pregatire in Occident pleaca, la scurt timp, inapoi. Cauzele nu tin doar de bani, ci si de resursele pe care medicul le are la dispozitie pentru a-si face meseria. O alta deziluzie este legata de inechitatea sociala a salariilor. Atat timp cat unele categorii profesionale cu studii mai scurte sau responsabilitati mai reduse castiga de doua ori mai mult decat un profesor universitar, cum poti convinge un tanar sa ramana?"
Exemplul lui Bogdan dovedeste ca in medici exista anumite resorturi interioare care le dau puterea de a renunta la o serie de avantaje pentru a se intoarce si profesa in tara.
