Micestii de Campie este un sat uitat de lume, aflat la circa 50 kilometri de resedinta de judet, Bistrita. Un loc in care timpul si "vremile" au incremenit dupa ’89, iar localnicii, mai toti carunti, asteapta cu infrigurare ziua in care trenul albastru cu doua vagoane nu mai ajunge in sat din lipsa de navetisti.
Este satul celor 96 de vaduve, in care, in ultimii trei ani, s-au nascut copii cat poti numara pe degetele de la o mana. Mosnegii nostalgici, dar harnici, cum rar se mai vede in satele romanesti, spun, privind cu jale la ulitele pustii, ca pentru ei sfarsitul lumii nu este departe.
Seara pe ulita iti poti rupe cu usurinta gatul deoarece primaria a desurubat toate becurile de pe stalpii de iluminat stradal. Mosnegilor li s-a spus ca este prea scump curentul si ca sunt necesare modificari la sistemul de alimentare cu energie. Asteapta "lumina" de la "consiliul popular", iar primarul Flaviu Moldovan a promis ca dupa sarbatoarea de Sfanta Maria, becurile se vor aprinde din nou pe ulite. "Apoi doamna, aici singurele evenimente pentru care iesim din ograda sunt inmormantarile. Inainte eram sase-sapte intr-o gospodarie. Acuma mare lucru daca gasesti un om. Numa’ vaduve tot la a doua casa. Cand s-o gatat cu CAP-ul, atunci s-o gatat si cu satul nost’. Era joc in sat in fiecare duminica. Veneau patru muzicanti de la Sanmihai cu trei viori si o gurduna. Aia era viata", isi aminteste Ioan Marginean. Are 76 de ani, iar nevasta, Ileana, abia se mai tine pe picioare de atata munca. Doi porci, trei vaci si zeci de oratanii. Hambarele gem de roadele pamantului pentru ca solul de la Micesti e printre cele mai fertile din judet. Insa nu mai are cine sa il lucreze.
Am ajuns intr-o dupa-amiaza vantoasa si la prima impresie parea ca am nimerit intr-un sat nelocuit. Casele, majoritatea din caramida nearsa, se vand cu cateva mii de lei cu pamant cu tot. Terenul, extrem de rodnic, se vinde cu 200 de lei hectarul. Cu toate astea cumparatori nu se gasesc. Oamenii locului sunt neatinsi de tehnica moderna, desi in sat s-a montat o centrala telefonica digitala. Nici televizoare nu exista in fiecare gospodarie si pesemne ca nici nu si-ar avea rostul pentru ca batranii, franti de oboseala de la munca campului, se culca o data cu gainile. "Apoi is patru navetisti doamna draga. Ma si mir ca mai opreste trenul. Copiii or plecat de mult, doar nepotii mai vin pe la bunici. Nimeni nu vrea sa stea aici. La fabrica de lapte vin tat’ din alte comune la lucru. Daca sunt cinci din sat care lucreaza acolo", povesteste Ileana Marginean, ocupata sa pregateasca de-ale gurii pentru zugravul care ii improspata camara, de fapt o zugravita.
Ana Deac are 63 de ani si sustine sus si tare ca nu este casa in sat pe care sa nu o fi zugravit. Am surprins-o in actiune. "Am varuit in toate casele cu sotul, dar si scolile si caminul cultural. De zece ani zugravesc pe la oameni si ma pricep la de toate. Fac si modele si turtalai (zugraveala colorata cu turturi – n. red.)", spune mestera. Tarifele, de buna seama, ar soca zugravii de la oras. 50 de lei pentru o camera: "Aici n-ai cum sa iei bani ca oamenii n-au. Toti is cu pensii de la CAP-uri, da ce sa facem, trebuie sa ne ajutam". La Micesti, de saracie pana si sediul primariei a fost pe punctul de a fi ipotecat pentru a gira un imprumut de 5 miliarde pentru pietruirea drumurilor din comuna. Peste 80% din cei 1.200 de locuitori ai comunei sunt trecuti de 60 de ani. Mos Ion si lelea Ileana isi tin crucile gata gravate sprijinite de cotetul puilor. Lipseste doar data mortii. "Poi cum, acuma betonam si imprejmuirea la mormanturi. Mai bine asa, sa nu ramana nefacute", conchide sugubat mosneagul.
Pe cale de disparitie
Sanmihaiu de Campie, Micestii de Campie, Budesti, Chiochis, Matei si Milas, asezari din zona de campie a judetului Bistrita-Nasaud, vor avea in cativa ani, potrivit statisticilor, soarta satelor din muntii Apuseni: vor disparea. Mos Ion stie prea bine: "Cat vezi cu ochii ii pustiu de mi se si rupe inima cand ma uit peste locuri. Cand murim noi nu stiu… a mai fi cineva sau n-a mai fi nimeni?".
Leacuri babesti
Lelea Ileana pregateste sa trimita la oras leacuri pentru ginere. O punguta cu piele uscata de pe "batuca" gainii. "Apoi pentru stomac. Ii pielea ceea de pe pipota. Se usuca si se marunteste si se bea. Ii buna la dureri", explica femeia. Pentru dureri de cap babele recomanda umblatul descult, dimineata, prin roua, sau comprese cu felii de cartofi cruzi. Pentru insomnii se umple o fata de perna cu musetel, ace de pin, levantica sau flori de fan.
