Cateva zeci de sateni din comuna clujeana Feleacu au blocat ieri, timp de o jumatate de ora, Drumul European E 60 care trece drept prin mijlocul satului. Oamenii spun ca sunt disperati pentru ca de 16 ani incearca sa-si recupereze terenurile confiscate in timpul regimului comunist. In urma protestului satenilor, pe ambele sensuri ale soselei europene s-au format cozi cu o lungime totala de aproape 10 kilometri.
In cele din urma, satenii au fost convinsi de primarul Ioan Tantau sa elibereze drumul. Ei ameninta insa ca, daca nu isi vor primi inapoi pamanturile, vor ridica baricade de-a latul drumului si nu vor mai permite trecerea masinilor care merg sau vin dinspre Cluj.
Barbatii, imbracati cu cojoace maro de oaie si cu cusme de blana neagra indesate pe cap, si femeile, cu cojoace si cu fuste lungi si negre de lana, sunt la limita rabdarii. Ei spun ca isi vor face singuri dreptate. Unul dintre sateni, care peste cojoc si-a tras o haina verde pe care scrie „Coca-Cola”, spune ca satenii vor iesi cu furci si cu topoare ca sa-si ia in primire pamanturile. Un mosneag cu ochii albastri inotand in lacrimi spunea: „Atunci cand s-o facut colectivizarea, in tri saptamani or gatat si or luat pamanturile pentru care parintii nostri or facut foamea ca sa le cumpere. Acuma is saispe ani de cand tat asteptam sa ne deie titlurile de proprietate”.
Zona vanata de agentii imobiliari
Livada revendicata de locuitorii Feleacului este situata intre orasul Cluj si satul catarat exact in varful dealului. Zona este una dintre cele mai cautate de agentii imobiliari, pentru ca vilele ridicate pe coasta dealului ofera o perspectiva foarte frumoasa asupra orasului insirat de-a lungul vaii Somesului. Livada este situata si foarte aproape de partia de schi amenajata pe Dealul Feleacului. In zona, un metru patrat de teren costa intre 20 si 100 de euro. Practic, fiecare parcela din livada echivaleaza cu o mica avere.
In total, livada are o suprafata de 366 de hectare de teren, situata pe teritoriul administrativ al orasului Cluj. Ea este administrata in prezent de Statiunea de Cercetari Pomicole din subordinea Academiei de Stiinte Agricole. Livada include cea mai valoroasa colectie de pomi pentru cercetare din Transilvania. Cercetatorii clujeni au reusit sa creeze aici 63 de noi soiuri de plante perfect adaptate climei regiunii doar in cei 16 ani care au trecut de la rasturnarea regimului comunist.
Initial, statiunea administra peste 600 de hectare, situate la granita dintre comuna Feleacu si oras. Cele 300 de hectare situate in jurisdictia Consiliului Local Feleacu au fost deja retrocedate. Mai mult, conducerea statiunii de cercetari pomicole este de acord cu restituirea a 200 de hectare de teren. Ea insa insista sa pastreze 166 de hectare drept suprafata pentru cercetare. O parte din acest lot apartinea statului roman inca inainte de instaurarea regimului comunist. Alte parcele au apartinut locuitorilor din Feleacu, care insa au primit terenuri, la schimb, in alta parte. Solutia ar fi pe placul celor mai multi sateni, insa se opune Primaria Cluj. Potrivit unei adrese semnate de viceprimarul UDMR Janos Boros, statiunea de cercetari ar urma sa ramana cu doar 72 de hectare. Restul terenului ar urma sa fie folosit de autoritatile locale pentru construirea unui inel de circulatie care ar uni cele doua capete ale orasului, precum si pentru ridicarea unui cartier de vile. Satenii din Feleacu nu sunt de acord cu aceasta solutie. Ei spun ca, daca tot vor deveni disponibile terenurile cu pricina, atunci statul roman sa-si ia terenurile oferite drept despagubire acum o jumatate de secol, iar oamenii sa-si primeasca parcelele pe vechile lor amplasamente, pentru ca in livada valoarea terenurilor este mult mai mare decat in sat. Obida satenilor este sporita de faptul ca vecinii lor, care si-au primit deja terenurile, le-au vandut pe bani grei unor potentati locali. Asa ca printre meri au inceput sa rasara vile si constructii de lux. In mijlocul livezii se afla restaurantul „Aroma”, locul intalnirilor de taina ale politicienilor clujeni.
Nici reprezentantii statiunii de cercetari pomicole nu sunt de acord cu varianta, pentru ca soseaua ar urma sa treaca exact peste parcela cu pomi pentru cercetare. Astfel, munca a catorva generatii de cercetatori ar fi pierduta.
Savantul Rudolph Palacsay si-a donat gradina
Statiunea de cercetari pomicole a fost una dintre cele mai performante din Europa de Est. Cercetatorii clujeni au creat sute de soiuri noi de pomi si de flori. Ea a fost intemeiata in anul 1953, de savantul Rudolph Palacsay. Acesta si-a donat trei sferturi din gradina mostenita de la parinti pentru crearea primei parcele. In perioada sa de glorie, statiunea avea cinci ferme si administra peste 1.000 de hectare de teren. Dupa Revolutie, a inceput declinul. Cele mai multe terenuri au fost restituite vechilor proprietari. Statiunea s-a inglodat in datorii, pentru ca trebuia sa plateasca satenilor carora le folosea terenul echivalentul a 600 de kilograme de grau pentru fiecare hectar. In anii mai prosti, statiunea trebuia sa se imprumute de la bancile clujene. Acum, ea ar urma sa fuzioneze cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara. Universitatea ar prelua datoriile istorice ale statiunii si ar folosi terenurile cu care va ramane aceasta pentru continuarea cercetarii stiintifice.
