Unic in estul Europei ca marime si considerat de experti o minune a civilizatiei antice, Edificiul Roman cu Mozaic din Constanta are nevoie urgent de o noua structura de protectie. Actuala incinta, veche de peste 40 de ani, este degradata si nu mai asigura nici unul dintre parametrii de temperatura si umiditate necesari pentru conservarea descoperirilor.
Mozaicul a fost descoperit cu totul intamplator, in 1959, cu ocazia unor sapaturi efectuate pentru amenajarea fundatiei unui bloc la baza falezei din zona veche a orasului Constanta. Arheologii nu s-au asteptat ca un banal santier sa scoata la lumina unul dintre cele mai importante edificii cu mozaic din lume. Data fiind importanta arheologica a edificiului, conducerea comunista a aprobat si a finantat ridicarea unei cladiri de protectie din beton, otel si geamuri de sticla de mari dimensiuni, considerata la acea vreme ultimul racnet in materie de constructii. Pana in 1989 complexul muzeal a fost unul dintre cele mai "rasfatate" obiective turistice din Romania. Pus in valoare in procent de 100%, protejat impotriva intemperiilor, beneficia de alocatii bugetare pe masura si mii de turisti straini veneau sa-l viziteze in fiecare vara. In prezent, la 50 de ani de la descoperirea lui, Edificiul Roman cu Mozaic a devenit un obiectiv cenusiu. Sistemul de ventilatie, considerat acum depasit, dar care s-a dovedit a fi extrem de util pana la defectarea lui, nu poate fi repus in functiune. Suprafata vitrata nu poate fi reparata deoarece fabricantul initial al geamurilor speciale nu mai exista.
Bursa de marfuri in portul antic
Edificiul a fost construit in perioada romano-bizantina, secolele III-IV. Lucrare complexa din toate punctele de vedere, intinsa pe o suprafata totala de 2.000 metri patrati, a jucat rolul principalei piete a cetatii, unde se intalneau negustorii, transportatorii si edilii. Aici se fixau preturile produselor alimentare si tot aici se negociau afacerile. Constructia este structurata pe trei etaje, cel superior fiind piata propriu-zisa. Sub acesta sunt amenajate spatii de depozitare pe doua niveluri. Edificiul era foarte bine structurat si complet acoperit. Avea deschidere directa la docurile portului si legaturi cu termele si santierul naval din imediata vecinatate. Inginerii romani au luat in calcul pozitia expusa a constructiei, inaltata chiar pe marginea falezei inalte a portului, si au prevazut obiectivul cu un sistem de scurgere a apelor provenite din precipitatii, sistem care a ramas functional pana in prezent si care si-a dovedit utilitatea in 2004, atunci cand in urma precipitatiilor abundente, apa a ajus la fundatia edificiului. Incepand cu secolul al VI-lea, o data cu decaderea cetatii Tomis, piata romana cu mozaic nu a mai fost intretinuta si s-a degradat. O parte a pardoselii de mozaic s-a conservat foarte bine, gratie materialelor de calitate utilizate.
Arta legionarilor
Mozaicul a fost utilizat pe scara larga in antichitate, insa romanii l-au adus la stadiul de arta. Principalele deosebiri intre mozaicul roman si lucrarile asemanatoare ale celorlalte popoare sunt dimensiunea aproape perfecta a pieselor, prelucrarea exacta si imbinarile de calitate. Dincolo de latura practica, respectiv rezistenta la umezeala si uzura, romanii au adus mozaicul la stadiul de arta. Chiar si acum, la 1700 de ani de la constructia edificiului cetatii Tomis, firmele de amenajari interioare includ in oferta, la preturi bineinteles piperate, decoratiuni tip "mozaic roman".
Santierul arheologic, abandonat in 1976
Ultimele sapaturi la edificiul roman s-au desfasurat in perioada 1970-1976. Obiectivul a fost complet dezgropat si refacut, insa structura de protectie nu a fost ridicata decat in perimetrul mozaicului original, pe o suprafata de 800 metri patrati. Restul edificiului, reconstruit dupa linia mozaicului original, se afla sub cerul liber. In imediata vecinatate a obiectivului se afla termele si un zid principal de incinta, santiere arheologice unde se lucreaza sporadic. Intreaga zona a Pietei Ovidiu din Constanta a fost construita peste asezari si edificii publice antice.
Vestigiile, in pericol
"La toate monumentele de dimensiuni mari trebuie sa se construiasca in primul rand o structura de protectie, dupa care sa se intervina pentru reconditionare. Din acest punct de vedere putem considera Edificiul Roman cu Mozaic un caz fericit", a precizat Traian Cliante, expert al Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. Arheologul a comparat mozaicul cu Ansamblul Rupestru Basarabi, unde situatia este mult mai grava, in lipsa unei constructii de minima protectie. Expertul a mai adaugat ca laboratoarele arheologice sunt dotate cu aparatura veche de cateva decenii si ar fi nevoie de investitii serioase pentru conservarea descoperirilor.
Posibilitate
» Istoria, pusa sa faca bani
In aceasta vara ar putea fi inaugurat la Constanta primul proiect de parteneriat cu un investitor privat in domeniul arheologiei. Este vorba de un contract de valorificare a potentialului edificiului roman. Un investitor privat s-a aratat interesat de refacerea completa a structurii de protectie a obiectivului, care va capata facilitati pentru organizarea unor activitati culturale gen prezentari de carti, concerte, concursuri si altele. Veniturile ulterioare vor fi impartite de stat si investitorul privat. Majoritatea obiectivelor istorice din Occident functioneaza in baza unor astfel de parteneriate, in principal datorita veniturilor consistente ce rezulta din respectivele activitati. Arheologii constanteni vad cu ochi buni aceasta initiativa, insa numai conditionata de clauze contractuale foarte clare privind limita activitatilor comerciale in asa fel incat monumentul sa nu fie afectat de acestea.
