-0.4 C
București
luni, 16 decembrie 2024
AcasăLifestyleFoodRomii îi fac în ciudă lui Sarkozy: se întorc în Franţa

Romii îi fac în ciudă lui Sarkozy: se întorc în Franţa

Numărul poliţiştilor români detaşaţi în Franţa va creşte de la patru la 14. Bucureştiul şi Parisul vor solicita împreună Comisiei Europene fonduri suplimentare pentru integrarea romilor, iar contactele oficiale din cele două ţări se vor înteţi în următoarea perioadă. Acestea sunt, în esenţă, rezultatele discuţiilor purtate ieri şi alaltăieri de secretarul de stat pentru problemele romilor români din Franţa, Valentin Mocanu, cu miniştrii Eric Besson (Imigraţie), Brice Hortfeux (Interne) şi Pierre Lellouche (Afaceri Europene). În timp ce întâlnirile oficiale s-au desfăşurat într-o „atmosferă constructivă şi amicală”, după cum a declarat ministrul Besson, ieri un alt avion cu 100 de romi a aterizat în România, venind de la Lyon. Totuşi, mulţi dintre romii repatriaţi voluntar susţin însă că vor reveni în Franţa, chiar dacă Sarkozy creşte în sondaje iar populaţia îi sprijină măsurile.

În  Timiş, spre exemplu, fiecare rom care a acceptat repatrierea a primit de la statul francez 300 euro, la care s-au adăugat 100 euro de copil avut în întreţinere. În medie, fiecare familie întoarsă acasă a primit aproape 1.000 de euro.  Romii nu sunt însă mulţumiţi şi dau ca sigură reîntoarcerea. Majoritatea îşi stabiliseră tabăra în apropierea Parisului, sub autostrada 86, în apropiere de Choisy le Roy. Trăiau acolo în condiţii mizere, în rulote şi corturi, câştigând bani din cerşit şi furturi din buzunare, potrivit presei franceze. Mulţi dintre cei repatriaţi zilele trecute cu o cursă Tarom care a aterizat la Timişoara sunt din Chevereşu Mare, unde un sfert din cei 2.000 de locuitori sunt romi, iar jumătate din aceştia sunt plecaţi în Franţa. „Visul fiecărui ţigan de aici e să plece în Franţa. Acolo are rude, unele stabilite legal, cu drept de muncă, altele în caravane, şi ştie că acolo va avea ce mânca el şi familia sa. În Chevereş ce să facă? Nu au de lucru, românii nu au încredere în ei să-i angajeze, mai fac bani pentru a trăi de azi pe mâine din vânzarea cailor şi comerţul cu haine second-hand primite tot din Franţa”, ne explică Ileana Năsui, expert local pe problemele romilor la primărie.

„Cine voia ne dădea un euro”

Repatriat forţat după trei ani petrecuţi în Franţa, Neda Miron nici nu concepe să nu revină în Franţa. Asta, mai devreme sau mai târziu, după cum ne spune, după ce termină cei 1.000 euro daţi de francezi la plecare. „Înainte cu două săptămâni de a fi urcaţi în avion, am primit ordinul de explozie (expulzare n.r.). Ne-am prezentat la poliţie, am prezentat buletinul şi am fost trecut, eu şi familia mea, pe lista celor ce trebuia să plece. Cei care nu s-au prezentat de bună voie au fost prinşi de poliţie, reţinuţi în arest până la formarea unui grup mai mare, şi trimişi acasă fără să primească nici un ban. Acuma am venit acasă, dar mă gândesc să văd când pot să plec înapoi. Ce să fac aici? Nu am de lucru, nici un fel de ajutor de la statul român. Şi ajutoarele sociale s-au tăiat. Măcar banii ăia dacă ni i-ar da, care ne-au fost promişi de autorităţile franceze în urmă cu trei ani. Câte 3.600  euro de persoană, cu care să ne cumpărăm animale pentru a supravieţui. Am patru copii!”, se vaită Neda Miron. Omul mai spune că romii din tabăra din care făcea şi el parte nu cerşeau, ci munceau cu ziua în zona Parisului. „Mai găseam munci sezoniere pe la familiile de lângă oraş sau vindeam ziare la intersecţii. Cine voia ne dădea un euro, dar cei mai mulţi treceau fără să ne bage în seamă”, mai spune Miron Neda, convins că toată campania furibundă a francezilor împotriva ţiganilor români din cele 300 de tabere ilegale a fost stârnită de presă, dar admite: „Mai există şi cazuri în care unele familii se ocupă de cerşit. Vă rog frumos daţi-mi un bănuţ că nu am de mâncare la copii. Da’, s’il vous plaît monsieur, se cere respectuos”.

„Aşteptăm 3.600 euro!”

Liderul romilor din Chevereşu Mare, Viorel Marcu, şi-a petrecut aproape 10 ani din viaţă prin taberele ilegale din jurul Parisului. A reuşit să adune bani şi să-şi construiască o casă la Chevereş. De doi ani, a rămas acasă, pentru a avea grijă de mama sa. „Au venit acasă vreo 20 de familii în urmă cu câteva zile, dar mai urmează să vină şi alţii. Vine şi o nepoată de-a mea, care a fost prinsă de poliţie stând ilegal acolo. I-a dat o explodare (ordin de expulzare – n.r.) să părăsească ţara. Nu-i dă nici cinci bani, pentru că nu a plecat de bună-voie după ce a primit ordinul de explodare. Dar cei care au venit, nu stau aici, vă dau cuvântul meu! După două-trei zile pleacă înapoi. Aici, de trei ani aşteptăm banii promişi de francezi când am plecat de acolo. 3.600 de euro de persoană. N-a venit nimeni să ne întrebe din ce trăim, dar vrea să rămânem în ţară, că afară facem România de ruşine. Atâta am tot întrebat, am dat telefoane la Bucureşti, că mi-e şi ruşine să mai cer.”, ne-a declarat Viorel Marcu.

 

„Dar cei care au venit nu stau aici, vă dau cuvântul meu! După două-trei zile pleacă înapoi.” Viorel Marcu, rom din Chevereşu Mare

Cele mai citite

Percheziții de amploare în 13 județe, într-un dosar de trafic de migranți și crimă organizată

Migranții, recrutați și pregătiți în Turcia, erau transportați în România prin Bulgaria Polițiștii desfășoară 69 de percheziții domiciliare în 13 județe și în București, într-un...
Ultima oră
Pe aceeași temă