Promovarea limbii române a devenit politică de stat în Republica Moldova. Primul semn vine de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului de la Chişinău. Se cere operatorilor de cablu ca posturile în limba română să fie majoritare în pachetul de programe, retransmiterea TVR fiind obligatorie. Realizatorilor de emsiuni de la posturile de radio li se solicită să vorbească corect, din punct de vedere gramatical, graiul românesc.
A trecut doar o lună de la istorica decizie a Curţii Constituţionale, din 5 decembrie 2013, prin care limba română a fost oficializată în Republica Moldova şi iată că autorităţile de dincolo de Prut demonstrează deja că nu vor să se oprească la un simplu formalism. Dovada cea mai clară se găseşte pe site-ul oficial al Consiliului Coordonator al Audiovizualului de la Chişinău. Două documente prezentate acolo definesc intenţia de a promova, prin intermediul posturilor de radio şi televiziune, graiul lui Eminescu pe întreg teritoriul celui de-al doilea stat românesc.
Posturile de televiziune în limba română – majoritare
Primul este un proiect al unei Decizii care se referă la faptul că toţi operatorii de cablu din Republica Moldova vor fi obligaţi să retransmită postul naţional de televiziune din România – TVR. Actul precizează şi că cel puţin jumătate din totalul posturilor de televiziune din portofoliul operatorilor de cablu vor trebui să fie în limba română. Instituţia care reglementează audioviziualul din Republica Moldova cere imperativ cel puţin un post de televiziune pentru copii în limba română, în pachetul de servicii al operatorilor de cablu, dar şi cel puţin un post muzical în limba română. Posturile în limba română trebuie să fie plasate în primele poziţii ale grilei de programe care sunt retransmise de operatorii de cablu. Se mai face referire şi la acele posturi de televiziune care au mai multiple coloane sonore. Autorităţile cer operatorilor ca posturile în cauză să fie retransmise, obligatoriu, în coloana sonoră care conţine limba română. Dacă un post de televiziune are mai multe variante de subtitrare, obligatorie va fi subtitrarea în limba română. Pachetul minim de posturi de televiziune pentru abonaţi trebuie să conţină 20 de programe, în cazul localtităţilor rurale, respectiv 30 de posturi – la oraş.
Monitorizarea posturilor de radio
Alt document prezentat, tot la finele anului trecut, de Consiliul Coordonator al Audiovizualului se referă la monitorizarea asupra posturilor de radio din Republica Moldova. Este vorba, în acest caz, de un raport cu privire la calitatea limbii române în programele acestor posturi. Altfel spus, cum se exprimă, dacă o fac corect gramatical, crainicii posturilor, dar şi realizatorii de programe de divertisment, cât şi moderatorii emisiunilor cu diverse tematici – sociale, politice sau culturale. Monitorizarea posturilor de radio, sub aspect lingvistic, a fost realizată pe parcursul lunii septembrie 2013, în colaborare cu specialişti de la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ceea ce s-a constatat, remarcă doctorul în filologie Inga Druţă, este că limba română nu e corect vorbită. Se dau şi exemple – „pronunţarea şi accentuarea greşită a unor cuvinte, confuziile semantice şi neadecvările contextuale, diverse dezacorduri gramaticale şi forme eronate”. Cei mai atenţi cu limba română sunt crainicii de ştiri, în timp ce realizatorii emisiunilor de divertisment au mari lacune de exprimare. Problemele vor fi rezolvate, arată Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cu sprijinul specialiştilor în lingvistică, organizându-se ateliere „de cultivare a limbii române”, unde vor participa, ca „elevi”, oamenii de radio din Republica Moldova.
