» La 20 de ani de la Revolutie, romanii risca sa devina un popor de asistati social, in conditiile in care mai mult de jumatate din populatia tarii primeste ajutoare din partea statului. Presedintele tarii, Traian Basescu, spune ca risipa de bani are drept cauza populismul politicienilor.
» In Romania, femeile beneficiaza de cele mai lungi concedii postnatale din Europa, iar multi proprietari de case si de masini de lux au dreptul la ajutoare de caldura. Pe de alta parte, somerii, persoane vulnerabile care au nevoie de asistenta statului, incaseaza cele mai mici ajutoare din UE.
Pe vremea dictatorului Ceausescu, spun nostalgicii, romanii nu aveau nevoie de ajutoare sociale. Pensiile, care reprezentau cam 80% din salariul castigat in timpul vietii active, erau indestulatoare, iar de indemnizatii de somaj nici nu se auzise, pentru ca somajul era zero (vagabondajul era incriminat in Codul Penal socialist). Nostalgicii regimului isi mai amintesc ca tinerii primeau repartitii in munca si case imediat dupa terminarea studiilor, ca pensionarii plecau in statiuni cu bilete speciale de tratament, care acum nu pot fi obtinute decat stand zi si noapte la cozi sau calcandu-te in picioare cu alti doritori. In ceea ce le priveste pe tinerele mame, nostalgicii recunosc ca ele aveau parte de un tratament ceva mai dur decat cel din ziua de astazi: li se dadeau doar trei luni de concediu pre si postnatal, dupa care reveneau in productie. In schimb, mamele eroine, cu multi copii, erau cinstite de statul comunist, prin indemnizatii speciale si medalii.
De pilda, femeile cu patru copii primeau 2.000 de lei pe luna (echivalentul a 137 de dolari americani, in 1987), iar cele cu peste zece copii – 5.000 de lei (343 dolari), in conditiile in care salariul unui muncitor era cuprins intre 1.500 si 1.800 de lei.
Dupa caderea cortinei de fier, prestatiile sociale s-au diversificat si au devenit mai sofisticate. Romania a devenit o tara paradoxala din punct de vedere al ajutoarelor acordate. Astfel, desi numarul de saraci s-a redus spectaculos, de la an la an, numarul asistatilor social a crescut vertiginos. In 2008, de pilda, nu mai putin de 11 milioane de romani, dintr-o populatie totala de 21 milioane, au primit ajutoare din partea statului, sub diferite forme. Aceasta generozitate poate fi pusa pe seama unui comportament politic de natura populista, care determina risipa de bani, a declarat presedintele tarii, Traian Basescu. seful statului a recunoscut ca in Romania au dreptul la ajutoare nu doar categoriile defavorizate ale populatiei – batranii, copiii, minoritatile si somerii –, ci si indivizii bogati.
"Incluziunea sociala trebuie sa vizeze persoanele cu dizabilitati, somerii, copiii sau persoanele de alta etnie – in primul rand etnia rroma. Nu putem insa accepta ca incluziunea sociala sa cuprinda majoritatea populatiei. Persoane cu venituri apreciabile primesc subventii sau alte forme de sprijin", a aratat Basescu. Intr-adevar, in timp ce somerii romani incaseaza cele mai mici indemnizatii din UE, statul risipeste cu generozitate bani pe ajutoare de incalzire destinate majoritatii proprietarilor de apartamente (nu conteaza ca unii au limuzine la scara) si pe indemnizatii de crestere a copilului de pana la 2-3 ani, Romania fiind, de altfel, tara care acorda cele mai lungi si mai bine platite concedii postnatale din Europa.
Asistati social cu 1.000 de euro pe luna
In cazul unora dintre prestatiile sociale, Romania este o tara surprinzatoare, depasind in generozitate chiar state precum Franta, recunoscute pentru larghetea politicilor de incluziune sociala. Actuala lege a ajutoarelor de incalzire favorizeaza cheltuirea banilor contribuabililor pe asigurarea caldurii unor "asistati sociali de lux", ale caror averi pot depasi sute de mii de euro. Legea ia in calcul doar veniturile declarate "pe proprie raspundere" de catre solicitanti, nu si bolizii din parcare sau tonele de bijuterii ale "saracilor". Hibele legii au iesit la iveala cand un fost primar din judetul Bacau, Francisc Tancau, cu o avere estimata la 300.000 de euro si cu trei jeep-uri in curte, a primit ajutor pentru lemne, in valoare de 20 de euro pe luna. Tancau insusi a recunoscut ca are afaceri in constructii si in infrastructura, insa, cum dupa parasirea fotoliului de primar a fost declarat somer, considera ca banii de lemne i se cuveneau.
Cazul lui Francisc Tancau i-a determinat pe reprezentantii mai multor ONG-uri sa ceara toamna trecuta atat un audit general al cheltuielilor guvernamentale cu protectia sociala, cat si modificarea legii ajutoarelor de incalzire, astfel incat persoanele cu averi considerabile sa fie sterse de pe lista celor carora statul le asigura caldura subventionata. Legea a ramas si astazi la fel. Ajutoarele de caldura acordate in perioada 1999-2006 se ridica la 4,6 miliarde de euro, cam cat valoarea unei autostrazi de peste 400 de kilometri lungime. Economistii estimeaza ca in 20 de ani cu banii dati pe acest tip de ajutoare s-ar fi putut face trei autostrazi. Potrivit statisticilor oficiale, in fiecare an pe lista beneficiarilor de ajutoare de caldura sunt circa 4 milioane de familii si persoane singure. Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari "Habitat", sustine ca multi dintre beneficiari sunt persoane apte de munca, pentru care a devenit mai comod sa stea acasa si sa cumuleze diverse ajutoare decat sa mearga la serviciu.
"Acum se dau ajutoare de caldura in bataie de joc, fara a se face anchete sociale. Nimeni nu tine cont de faptul ca un proprietar a carui locuinta valoreaza 150.000 de euro, care are masina la scara si alte bunuri, n-ar trebui sa beneficieze de ajutor", a declarat Mereuta. O alta forma de ajutor, in completarea celui pentru caldura, este venitul minim garantat, in valoare de 31 de euro pe luna pentru o persoana singura, de 56 de euro – pentru familia cu doua persoane si de 78 de euro – pentru familia cu trei persoane. Pentru acest venit, sutele de mii de beneficiari trebuie sa presteze munca in folosul comunitatilor locale, insa majoritatea nu fac nimic, fie ca nu vor, fie ca nu sunt convocati de primari. Guvernul acorda, de asemenea, alocatii consistente familiilor monoparentale sau celor cu multi copii.
Statul se dovedeste foarte generos nu doar cu proprietarii de imobile, ci si cu titularii concediilor maternale sau paternale. Acestea sunt cele mai lungi din Europa si printre cele mai bine platite. Astfel, Romania, o tara mult mai saraca fata de superputerile europene, isi permite sa acorde concedii postnatale de 24 de luni sau de 36 de luni (in cazul copiilor cu handicap), platite cu 85% din media veniturilor anuale ale parintelui care ingrijeste copilul, dar fara a depasi 1.000 de euro pe luna. Comparativ, in Franta, concediul platit este de numai 16 saptamani, iar valoarea indemnizatiei este egala cu venitul obtinut in ultimele 12 luni. si in Suedia, mamele au 16 luni de concediu platit, fiind remunerate cu 80% din salariu. "Legea mamelor" n-a fost intotdeauna atat de generoasa, dar ea a fost "perfectionata" in timpul campaniei electorale din 2008; anterior, toate mamele primeau circa 200 de euro pe luna indemnizatie, indiferent de salariul avut.
"N-am inteles ce urmareste aceasta lege. Sa umple portofelul mamei? Sa stea mama cu copilul, pentru a-i face educatie, desi educatia nu se poate face la un an-doi? Sau, pur si simplu, legea vrea sa mai dea «niste boabe» la popor?", marturisea expertul in politici publice Adrian Moraru, apreciind ca ar fi mai indicat ca banii sa mearga spre constructia de crese moderne, unde sa fie ingrijiti sugarii.
In ceea ce priveste asistenta sociala pentru copii, statul roman acorda urmatoarele tipuri de prestatii: trusou pentru nou-nascuti, in valoare de 37,5 euro, alocatii pentru copii in valoare de 10 euro pe luna (pana la terminarea liceului); ajutoare la cumpararea calculatoarelor, pentru copiii nevoiasi; corn si lapte pentru peste 1,5 milioane de copiii din clasele I-VIII. Recent, programul "Cornul si laptele" a fost imbunatatit, adaugandu-i-se un supliment de miere de albine, iar din toamna ar putea fi completat cu fructe, in cadrul campaniei antiobezitate a UE. Tinerii primesc, la randul lor, un sprijin de 200 de euro la incheierea primei casatorii; in plus, din aceasta luna ei pot contracta credite bancare garantate de stat pentru achizitia primei case.
Pensie de stat de 8.300 de euro
Pensionarii romani, cea mai vitregita categorie sociala a ultimelor doua decenii, par sa scape incet-incet de saracie, ca urmare a majorarilor repetate de pensii, in scop electoral. In Romania continua insa sa convietuiasca pensionarii obisnuiti, care-si raporteaza pensia la costul painii, si pensionarii "speciali", cu venituri de mii de euro. "Specialii" sunt fosti magistrati, parlamentari, politisti, militari, diplomati sau cadre ale Securitatii lui Ceausescu care au reusit sa-si impuna, prin legi facute pentru ei, pensii intre 1.000 si 3.000 de euro. Cel mai bogat pensionar este un fost magistrat, cu o pensie de aproximativ 8.300 de euro. Guvernul doreste ca de la 1 ianuarie 2010 sa elaboreze o lege unitara a pensiilor, insa juristii sustin ca aceasta nu-i va atinge pe cei 200.000 de pensionari de lux, deoarece nu se va putea aplica retroactiv.
Bogdan Hossu, presedintele Confederatiei sindicale Cartel Alfa, sustine insa ca, prin legea unitara a pensiilor, si pensionarii de lux trebuie pusi in rand cu ceilalti pensionari, a caror pensie medie este de 169 de euro (cele mai mici pensii le incaseaza agricultorii, in jur de 72 euro pe luna). "Specialii nu sunt mai presus de lege si actualele lor pensii nu se justifica. Aceste pensii trebuie sa fie reduse, deoarece ele nu sunt un drept castigat prin munca sau prin contributiile platite de acestia, ci un drept social temporar", spune sindicalistul.
Nu doar prapastia dintre pensii genereaza probleme in Romania de astazi, ci si numarul mic de contribuabili raportat la marea masa a pensionarilor. In prezent, ca urmare a pensionarilor fortate din economia falimentara comunista, s-a ajuns la situatia in care fiecare salariat trebuie sa tina in spate doi pensionari. Presiunea asupra fondului public de pensii este imensa, motiv pentru care organismele financiare internationale au recomandat Bucurestiului marirea treptata a varstei de pensionare, astfel incat din 2014 femeile sa se pensioneze la 63 de ani, iar barbatii, la 65. In prezent, femeile se pensioneaza la 58 ani si 10 luni, iar barbatii, la 63 de ani si 9 luni.
Criticii devansarii cresterii varstei de pensionare au aratat in repetate randuri ca romanii, spre deosebire de alti europeni, ar trebui sa iasa la pensie mai repede deoarece au speranta de viata mai mica. Potrivit Institutului National de Statistica, durata medie de viata a romanilor era, in intervalul 2004-2006, de 75 de ani si jumatate – femeile si de 68 de ani – barbatii, in crestere fata de anii ’90, cand femeile traiau, in medie, 72 de ani si jumatate, iar barbatii – 66 de ani.
O solutie pentru diminuarea presiunii asupra fondului public de pensii a fost deja gasita: infiintarea sistemului pensiilor private. Piata pensiilor private, obligatorii si facultative, s-ar putea cifra la peste 25 miliarde de euro, in 2020.
Someri nefericiti
Daca in privinta unor prestatii sociale Romania "bate" tari dezvoltate ale UE, nu acelasi lucru se poate spune si despre ajutorul de somaj, care este printre cele mai mici din Europa. Astfel, un roman salariat intr-o multinationala, cu un salariu brut de 2.600 de euro (comparabil cu cel al presedintelui tarii), care a cotizat cel putin 20 de ani la fondul de somaj, iar acum se trezeste fara loc de munca, nu poate incasa mai mult de 335 de euro pe luna sub forma de ajutor de somaj, timp de un an si trei luni. In alte tari UE, persoana concediata care a avut un salariu de 2.600 de euro poate traversa un somaj linistit, cu alocatii cuprinse intre 857,13 euro in Irlanda si 2.080 de euro in Suedia sau Luxemburg.
Valorile indemnizatiilor de somaj acordate in UE au facut obiectul unui studiu realizat de Directia de Afaceri Juridice a Ministerului Economiei, Industriei si Ocuparii Fortei de Munca din Franta. Fostul ministru al Muncii, Mariana Campeanu, ne-a explicat ca alocatiile de somaj ale romanilor sunt mult mai mici decat cele ale altor cetateni ai UE, cu salarii egale, deoarece Fondul de somaj din Romania nu-si permite sa acorde indemnizatii atat de mari din cauza contributiilor mici percepute angajatilor si patronilor, de cate 0,5%.
» Ploua cu ajutoare
In ciuda ratei saraciei din Romania, care scade continuu, ajutoarele sociale se diversifica si se maresc. Potrivit unui recent raport al UNICEF si al Bancii Mondiale, numarul persoanelor foarte sarace, nevoite sa traiasca din 3 dolari americani pe zi (bani care ajung doar pentru un kilogram de cartofi, o franzela si o felie de branza), va ajunge in acest an la 1,59 milioane persoane. Cifra, in usoara urcare fata de 2008, este totusi mult mai mica fata de cele 8 milioane de saraci din 2000 sau fata de 3 milioane de oameni aflati in saracie extrema in 2006. Riscul saraciei este abandonul copiilor la usile centrelor de plasament (ca pe vremea lui Ceausescu sau ca in timpul tranzitiei economice dure catre economia de piata), a subliniat Ileana Savu, secretar de stat la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
