„România liberă” a fost principalul ziar care a denunţat abuzurile puterii neocomuniste de la Bucureşti, care a încercat să împiedice revenirea în ţară a Majestăţii Sale Regele Mihai I.
Regele Mihai I, născut în anul 1921, a ajuns prima dată pe tronul României după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I cel Loial. Prima sa domnie a avut loc sub o regenţă formată în anul 1927 şi care s-a încheiat în anul 1930, o dată cu urcarea pe tron a tatălui său, Regele Carol al II-lea, pe fondul crizei economice.
Regele Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După un deceniu, el a revenit pe tron, după abdicarea tatălui său. Regele Mihai I a domnit până în anul 1947, în cea mai grea perioadă din istoria României, cel de-al doilea război mondial. Regele a obţinut eliberarea temporară a Basarabiei şi Bucovinei de Nord, apoi, prin Tratatul de Pace de la Paris, retrocedarea Transilvaniei de Nord. Prin decizia sa de a alătura România Naţiunilor Unite, Regele Mihai I a scurtat cel de-al doilea război mondial cu şase luni şi a salvat circa un milion de vieţi, estimează istoricii.
Pentru acest lucru, el a fost decorat de preşedintele Statelor Unite ale Americii Harry Truman cu cea mai înaltă decoraţie americană, Legiunea de Merit, în cel mai înalt grad, cel de Comandant Şef. De asemenea, Majestatea Sa a primit şi Ordinul Victoria cu Diamante de la dictatorul sovietic Iosif Visarionovici Stalin. Regele Mihai I s-a opus comunizării României şi a fost ultimul monarh care a rezistat pe tron dincolo de Cortina de Fier. El a fost silit, printr-un act de şantaj, să abdice în 30 decembrie 1947. A urmat un exil care l-a dus prin Italia, Elveţia şi Marea Britanie, apoi din nou în Elveţia, la Versoix. În ciuda propagandei neocomuniste, care încă mai afirmă că Regele ar fi plecat în exil cu un tren încărcat cu averi, Regele Mihai I, căsătorit din anul 1948 cu Regina Ana, a dus un trai modest, alături de cele cinci fiice ale sale. În Marea Britanie, de exemplu, Majestatea Sa a înfiinţat o fermă şi un mic atelier de tâmplărie ca să-şi procure veniturile necesare traiului. Întors în Elveţia, el a lucrat pentru o companie aeriană, Lear, apoi a fondat o companie în domeniul electronicii şi mecanismelor automate, pe care a vândut-o în anul 1964.
Revenirea în ţară
La un an după căderea comunismului, Regele Mihai I a încercat să revină în ţară. În data de 25 decembrie 1990, cu un paşaport diplomatic danez, în condiţiile în care puterea neocomunistă de la Bucureşti, în frunte cu Ion Iliescu, refuza să îi recunoască cetăţenia română, Majestatea Sa a intrat în România. Regele Mihai I avea o viză de 24 de ore şi voia să se reculeagă la mormintele rudelor sale, din Curtea de Argeş. Însă el a fost oprit de un baraj al Poliţiei, dus sub escortă la Aeroportul Otopeni şi forţat să părăsească România, din nou. În anul 1992, puterea condusă de Ion Iliescu se considera suficient de stăpână pe ţară, astfel că a riscat şi a permis revenirea în ţară a Familiei Regale, pentru sărbătorirea Sfintelor Paşti. Venirea în ţară a Regelui a declanşat un imens val de simpatie populară. Un milion de bucureşteni au ieşit pe străzi ca să îşi vadă Regele şi să îl aclame. Vizita Majestăţii Sale a fost un triumf. Speriat, Ion Iliescu a refuzat să îi mai permită Regelui să revină. Însă, după venirea la putere a Convenţiei Democratice din România, noul preşedinte, Emil Constantinescu, a recunoscut cetăţenia română a Regelui Mihai I. Majestatea Sa a redobândit Castelul de la Săvârşin şi a primit folosinţa Palatului Elisabeta.
În slujba ţării
Majestatea Sa a continuat, în România, munca în folosul românilor, pe care nu a abandonat-o niciodată, nici în cursul exilului. Regele Mihai I s-a implicat în sprijinirea atingerii obiectivelor majore de politică externă ale României. Astfel, el a contribuit la aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană. De asemenea, el a acceptat inclusiv reconcilierea cu vechiul său adversar, Ion Iliescu. Majestatea Sa a transformat Casa Regală într-un reper ferm pentru români, iar popularitatea sa a crescut, din nou, la cote enorme. În anul 2007, Regele Mihai I a promulgat un nou statut al Casei Regale. El a abrogate prevederile legii salice, prin care succesiunea la tronul României ar fi revenit Casei Princiare de Hohenzollern-Sigmaringen şi a desemnat-o drept succesoare pe Alteţa Sa Regală Principesa Margareta. Ea a primit titlurile de Principesă Moştenitoare a României şi de Custode al Coroanei României. În anul 2011, pe fondul unor tensiuni cu reprezentanţii Casei Princiare de Hohenzollern-Sigmaringen, Regele Mihai I a rupt toate legăturile, istorice şi dinastice, cu Casa de Hohenzollern. Majestatea Sa continuă să rămână un simbol al valorilor tradiţionale româneşti.
Cronologia rl:
1. Decembrie 1989 – Revoluţia română – RL a fost primul ziar care a deconspirat lovitura de stat şi a criticat confiscarea revoluţiei;
2. Martie 1990 – Conflictul interetnic din Târgu-Mureş – am radiografiat esenţa de complot securistic a incidentului;
3. 1990 – Piaţa Universităţii – Mineriade – ziarul portdrapel al protestelor şi ţinta nr. 1 a minerilor;
4. Berevoieşti, campaniile de deconspirare a securiştilor – RL s-a angajat într-o luptă directă cu urmaşul Securităţii şi a fost precursorul CNSAS;
5. Revenirea Casei Regale pe scena românească – apărarea valorilor Casei Regale într-un moment în care toţi marii actori ai momentului o denigrau;
6. Marile crahuri financiare – Caritas, Bancorex, Bănci Populare, FNI – RL a avertizat despre neregulile din aceste instituţii financiare;
7. 1996 – Câştigarea alegerilor de către Convenţia Democratică – Sprijinul acordat de RL primei schimbări politice majore după 1945;
8. Ruptura cu trecutul în timpul conflictului din Kosovo – poziţia cvasi-singulară pentru susţinerea campaniei NATO;
9. Victoria Opoziţiei la alegerile din 2004 – lupta RL cu dictatura media impusă de PSD;
10. Aderarea la NATO, aderarea la Uniunea Europeană – avangardismul RL care susţinea chiar din anii 1990 că aceasta este singura cale pentru România.
Minciuni
Multă vreme, Majestatea Sa a făcut obiectul unei adevărate campanii de denigrare organizate de autorităţile comuniste. Pe seama Regelui Mihai I au fost lansate tot felul de minciuni. Motivul a fost reprezentat de imensa dragoste pe care românii i-au purtat-o regelui lor.
Succesoare
Regele Mihai I şi-a desemnat-o drept succesoare pe fiica sa cea mare, Principesa Margareta a României. Ea este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României. Alteţele Lor Regale nu au urmaşi direcţi.
Relaţii
Casa Regală a României este legată, prin diferite legături de rudenie ori de prietenie, cu cele mai importante familii domnitoare din lume. De exemplu, Regele Mihai I este descendent al Reginei Victoria a Marii Britanii şi verişor al Reginei Elisabeta, actuala suverană a Regatului Unit.
Argument
Legăturile ziarului „România liberă” cu Casa Regală a României sunt vechi şi au început o dată cu obţinerea independenţei de stat. În 1877, marele intelectual ardelean August Treboniu Laurean a fondat ziarul „România liberă”, care a relatat despre marile evenimente din istoria ţării. Singura perioadă în care legăturile dintre Casa Regală a României şi „România liberă” au fost suspendate a fost cea în care controlul ziarului a fost preluat de comunişti. După căerea regimului comunist, „România liberă” a devenit principala voce a opoziţiei democratice faţă de puterea neocomunistă. De asemenea, în timp ce „Adevărul”, „Dimineaţa” sau „Azi” publicau articole violent antimonarhice şi insultătoare la adresa Regelui Mihai I, „România liberă” continua să fie principalul ziar care lua apărarea Casei Regale a României. Mai mult, prin intermediul suplimentului „Aldine”, care continuă să fie publicat în fiecare vineri de către „România liberă”, redacţia noastră a început demersul de a restitui o serie de adevăruri istorice care ies din tiparul istoriografiei oficiale, de multe ori plină de inepţii şi de minciuni. Acesta este contextul în care, la aniversarea a 135 de ani de la obţinerea independenţei şi, totodată, de la înfiinţarea ziarului „România liberă”, redacţia noastră încearcă o retrospectivă asupra evenimentelor care au marcat istoria contemporană. Am ales 10 evenimente care au schimbat faţa României, prezentate în ritmul de unul pe săptămână. Unul dintre aceste evenimente este revenirea Casei Regale în România. Este vorba de un gest cu o mare încărcătură simbolică. El a pus capăt unul exil extern al Regelui Mihai I, început cu actul de şantaj al comuniştilor, care i-au impus Majestăţii Sale o abdicare lovită de nulitate absolută, dar care îşi continuă unele efecte până azi. Regele Mihai I, care se bucură de un mare respect în toată lumea occidentală, s-a implicat activ în atingerea celor mai importante obiective asumate de România în procesul de reintegrare în civilizaţia occidentală. Este vorba de aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Un moment important a fost împlinirea vârstei de 90 de ani, când Majestatea Sa s-a adresat Parlamentului. Deşi Regele nu a forţat niciodată lucrurile în vreun fel, simpatia de care se bucură în rândul românilor este la un nivel foarte ridicat. O cercetare în rândul utilizatorilor de Internet din România arată că patru cincimi dintre aceştia ar dori restaurarea monarhiei şi revenirea pe tron a Majestăţii Sale.
