În Cerna Sat, timpul pare să se fi oprit în loc. Localnicii vorbesc și acum despre legenda haiducului Iovan Iorgovan, care i-ar fi scăpat pe săteni de un balaur uriaș cu șapte capete, mărturie fiind chiar formațiunile muntoase din zonă.
Acum, în localitatea gorjeană, trăiesc puțin peste 60 de suflete. Semen Milică, sau nea Milică, unul din locuitori, își amintește de vremurile în care satul avea câteva sute de gospodari. Acum, însă, liniștea uliței este tulburată doar de mașinile și motocicletele turiștilor.
”În zonă, vin mulţi turişti, mai ales pentru legendă. Maşini vin multe, dar e rău drumul, faci o oră pe 13 kilometri. E drum naţional, dar cu numele, că asfalt nu e”, recunoaşte nea Milică.
Satul e așezat în apropierea rezervației naturale Cheile Corcoaiei, în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. Se spune că, prin aceste locuri, în vremurile demult apuse, ar fi trecut un balaur înfiorător cu şapte capete, iar formaţiunile montane din zonă au rămas martore peste timp.
Balaurul cu șapte capete și pietrele moi
Nu se ştie de unde a venit Iovan Iorgovan, haiduc vestit și vânător dibaci, însă el ar fi apărut pe meleagurile gorjene ca să-i scape oamenii locului de un balaur cu şapte capete, care le-ar fi înghiţit animalele.
„Şarpele ăsta sorbea animalele -oi, vaci, cai- de la Şalba şi Soarbele. Le sorbea dintr-un munte în alt munte, atâta putere avea. Voinicul Iovan Iorgovan, când a auzit de pagubele făcute de balaurul cu şapte capete, a și venit în căutarea lui”, povesteşte un alt localnic, Tilică Bololoi.
Înainte să plece spre vizuina dihaniei, el i-ar fi cerut unui fierar de la Obârşia să îi facă o sabie atât de puternică, încât să taie piatra în patru. Legenda spune că Iorgovan l-ar fi ameninţat cu moartea pe fierar, dacă nu îi va respecta cerinţele: „I-a spus fierarului: dacă nu taie sabia piatra, îţi tai ţie capul. Pietrele se văd şi acum că-s tăiate. Pe la Cioclovina sunt. Pesemne că, pe vremea aia, erau pietrele moi, precum caşu’ de brânză”, își dă cu părerea nea Tilică.
Astfel, călare pe cal şi înarmat cu sabia şi cu arcul, Iovan Iorgovan ar fi trecut pe „Plaiul ăl Mare” şi a mers până ce a ajuns la locul unde s-ar fi aflat încolăcit balaurul. Mai departe, legenda spune că voinicul şi-ar fi scos arcul şi ar fi tras cu săgeţile în ochii celor şase capete, însă nu ar mai fi nimerit al şaptelea cap. Balaurul a fugit, iar Iorgovan a mers pe urmele lui și, unde îl ajungea, tăia din el cu sabia. Fuga a ținut până la Cerna.
„Se vede şi urma calului, cum a trecut în spatele şarpelui”, mai spune Tilică Bololoi. Potrivit localnicului, la Cerna, Iorgovan ar fi auzit un glas de fată şi, pierzându-şi concentrarea, a pierdut balaurul.
Muște veninoase ies din peștera unde s-a ascuns balaurul
Varianta lui Tilică Bololoi este susţinută şi nea Semen. „Legenda spune că, aici, la kilometrul 37, este o zonă unde Cerna nu murmură. Acolo legenda spune că Iovan Iorgovan, când a venit, a spus: „Înceată, Cerna, Înceată, ca s-aud glas de fată”. Şi de atunci nu s-a mai auzit niciun murmur”.
Aşa se face că, potrivit legendei povestite de cei doi localnici, slăbiciunea voinicului Iovan Iorgovan pentru glasul fetei l-a făcut să scape al şaptelea cap al şarpelui, care ar fi scăpat pe Valea Craiovei, undeva înspre Herculane, şi s-a ascuns într-o peşteră. De acolo, în fiecare primăvară, ies muşte veninoase, spun localnicii. Şi la kilometrul 37, locul în care Iorgovan a auzit glasul fetei, apar, în fiecare primăvară, roiuri de muşte.
Legenda lui Iovan Iorgovan, creație fundamentală a românilor
„Legenda lui Iovan Iorgovan”, alături de „Mioriţa” şi „Meşterul Manole”, reprezintă trei creaţii fundamentale care ne individualizează ca neam, apreciază profesorul de Limba Română Cornel Boteanu, din Baia de Aramă.
„Complexitatea unei creaţii este cu atât mai mare cu cât are mai multe straturi: stratul mitologic, stratul legendar şi stratul baladesc. Astfel că Iovan Iorgovan poate fi văzut ca mit, legendă, baladă”, subliniază profesorul.
Mai mult, legenda lui Iorgovan este cu atât mai importantă, cu cât poate explica provenienţa formelor de relief de pe Valea Cernei. „Cerna, ca apă, are aspectul unui şarpe. De aici, asociaţia cu şarpele. Aşa a apărut mitul. Sâmburele legendei este Cerna-şarpe”, explică Boteanu.
Cum este valorificată rezervaţia Cheile Corcoaiei
Cerna Sat face parte, alături de Poiana Florilor, Lacul de acumulare Valea Iovanului și Cheile Corcoaiei, din Parcul Național Valea Cernei. Deși este o rezervație naturală, autoritățile nu investesc fonduri pentru promovarea turistică a zonei, așa cum recunoaște și unul din rangerii parcului.
Cu toate acestea, rangerul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei susţine că zona este vizitată de foarte mulţi turişti, în pofida drumului anevoios pe care trebuie să-l parcurgă. Cei mai mulţi vin special pentru legenda lui Iovan Iorgovan, arată paznicul.
