În data de 1 august 2016, închidea ochii pentru totdeauna Regina Ana a României. La un an după acest trist eveniment și la un an și o lună după dispariția lui Mihnea Berindei, un grup format din tineri cercetători din România, Italia și Macedonia, preocupați de studierea exilului democratic românesc, au formulat o propunere care vizează onorarea memoriei celor dispăruți și anume, aceștia să devină membri post-mortem ai Academiei Române.
Acest mijloc de a onora personalitatea unor exilați prin declararea lor post-mortem ca membri ai celui mai înalt for academic al țării a mai fost utilizat și în alte cazuri, precum cel al lui Emil Cioran.
„Triunghiul de aur al exilului“
Tinerii cercetători au participat la Școala de Vară „Exilul românesc postbelic”, organizată de istoricul Mihaela Toader de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România și Memoria Exilului Românesc (ICCRMER). Deschiderea festivă a școlii de vară a avut loc la Castelul Peleș, locul unde se află Tronul României. „Am vrut să onorăm în acest fel personalitatea celui mai înalt în rang dintre exilați, Majestatea Sa Regele Mihai I”, a declarat Mihaela Toader.
De asemenea, memoria lui Mihnea Berindei, Mihai Botez și Vlad Georgescu, denumiți „triunghiul de aur al exilului”, a fost onorată în cadrul unei mese rotunde organizată de istoricul Adrian Niculescu, vicepreședintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, la care a luat parte, printre alții, și președintele consiliului științific al acestui for, Dinu Zamfirescu, dar și rude ale iluștrilor dispăruți.
De altfel, Dinu Zamfirescu și Adrian Niculescu au fost ei înșiși exilați și au activat în cadrul redacțiilor românești ale unor posturi de radio. Dinu Zamfirescu a fost corespondent BBC la Paris, iar Adrian Niculescu a fost corespondent al Radio Europa Liberă la Milano. La finalul școlii de vară, participanții au decis să formuleze o propunere adresată Academiei Române.
„Noi, participanții la Școala de Vară dedicată exilului românesc, organizată la Sinaia de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România și pentru Memoria Exilului Românesc, solicităm Academiei Române să acorde titlul de membri post-portem pentru o serie de personalități ale exilului, care s-au făcut remarcate prin opera lor științifică deosebită, prin atitudinea civică și prin lupta împotriva comunismului. Lansăm acest apel la un an de la trecerea la Domnul a Majestății Sale Reginei Ana a României și a lui Mihnea Berindei.
Propunem Academiei Române să includă printre membrii săi post–mortem șase personalități de frunte ale exilului românesc: pe Majestatea Sa Regina Ana a României, precum și pe Mihnea Berindei, Vlad Georgescu, Mihai Botez, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. De asemenea, solicităm autorităților publice locale să ia în considerare denumirea unor străzi și piețe cu numele acestor personalități”, au afirmat tinerii cercetători. Demersul este susținut și de societatea civilă, în special de organizații precum Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei sau Clubul Monarhiștilor Clujeni.
Cine a fost Regina eroină a României
Regina Ana a României s-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, ca fiică a Principelui Rene de Bourbon–Parma și a Principesei Margaret a Danemarcei. Exilul Anei de Bourbon-Parma a început în anul 1939, când a izbucnit Cel de-al Doilea Război Mondial. Tatăl și cei trei frați ai Anei de Bourbon-Parma s-au înrolat în Forțele Franceze Libere conduse de generalul Charles de Gaulle, care au continuat lupta împotriva Germaniei naziste și după capitularea Franței.
Ana de Bourbon-Parma, după patru ani de exil în Spania și Statele Unite ale Americii, în 1943, la vârsta de 20 de ani, s-a înrolat și ea în Forțele Franceze Libere și a servit ca infirmieră și șofer de ambulanță în campaniile din Africa de Nord și din Europa. La finalul conflagrației mondiale, ea a fost decorată cu Crucea de Război a Franței. În anul 1947, la Londra, l-a cunoscut pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, cu care s-a căsătorit după ce Regele fusese obligat să abdice și să plece în exil. Căsătoria Majestăților Lor a avut loc la Atena. Regina Ana a României a traversat, alături de Regele Mihai I, întreaga perioadă a exilului și s-a implicat activ în lupta împotriva regimului comunist. Exilul Familiei Regale a României s-a încheiat oficial abia în 30 decembrie 1997, la exact 50 de ani de când Regele Mihai I fusese obligat să abdice.
Regina Ana a României s-a implicat în numeroase proiecte caritabile și culturale, atât în perioada exilului, cât și după căderea comunismului, atunci când a putut să ajungă în țară. Regina Ana a închis ochii definitiv pe 1 august 2016. În data de 13 august 2016, ea a fost înmormântată în necropola regală de la Curtea de Argeș. În mod simbolic, 13 august 2016 a fost declarată drept zi de doliu național în România și în Republica Moldova.
"Noi, participanții la Școala de Vară dedicată exilului româ-nesc, organizată la Sinaia de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România și pentru Memoria Exilului Româ-nesc, solicităm Academiei Române să acorde titlul de membri post-portem pentru o serie de personalități ale exilului, care s-au făcut remarcate prin opera lor științifică deosebită, prin atitudinea civică și prin lupta împotriva comunismului.“ – Scrisoarea deschisă a istoricilor
Citește ziarul integral în format .pdf, AICI!
