Problemele fermierilor, cauzate de cresterea costurilor, vor fi ridicate in cadrul Consiliului Europei."
– Gheorghe Albu, secretar de stat al Ministerului Agriculturii
» Pentru marii producatori agricoli se anunta cea mai profitabila recolta a ultimilor 15 ani.
» Fara o bursa a cerealelor, graul romanesc e mai ieftin, pentru ca pretul il fac brutarii.
» Ministerul Agriculturii le promite ajutor fermierilor si recomanda "inceperea unui nou capitol de productie".
Desi se anunta cea mai buna recolta de cereale a ultimilor 15 ani, fermierii nu vor avea profituri semnificative, deoarece, pentru majoritatea acestora, costurile mari de productie ii tin la limita falimentului. Ei depind de clima, de pretul carburantilor (din ce in ce mai mare) si de subventiile acordate de stat. Pana la momentul recoltei, singurul castig al fermierilor este banul de la stat, care trebuie insa investit imediat, tot in productie.
In fata Primariei Budesti, un grup de femei matura trotuarul umed de la ploaia densa care cade peste oraselul situat la 40 km de Bucuresti. "A plouat cand a trebuit. Vom avea o recolta buna", spune primarita Lucia Lefter, care verifica modul cum muncesc femeile care fac curatenie in orasel in schimbul ajutorului social primit de la primarie. Pe raza orasului Budesti sunt terenuri agricole cu o suprafata de 11.000 hectare, insa 70% din acestea sunt gestionate de trei ferme mai mari, restul pamantului fiind spart in mici proprietati.
Creste rentabilitatea
Pentru Alexandru Ion, director al SC Agromixt Buciumeni, cel mai mare producator agricol din zona orasulul Budesti, 2008 este anul care i-a crescut rentabilitatea afacerii pana la 40%, "aproximativ de doua ori mai mult decat intr-un an agricol bun". Alexandru Ion calculeaza insa cantitativ rentabilitatea in tone de grau, orz sau orzoaica la hectar, nu in bani. Socoteala de profit si-o va face la vanzarea recoltei. El cultiva cereale pe o suprafata de teren de aproximativ 3.000 hectare.
Oxigenul subventiilor
La distanta de 7 kilometri de ferma lui Alexandru Ion, un stol de combine vechi romanesti erau blocate in curtea interioara a unei cladiri imbatranite. Cativa oameni roiau in jurul lor, incercand sa le repare. "Pe camp lucreaza bine singura combina straina pe care ne-am putut-o permite", spune Gheorghe Tataru, director general la Agromec Budesti. Ferma lui Tataru are dimensiuni mai mici, 1.700 de hectare, si profit incert. El spune ca fara subventiile acordate de stat si de Uniunea Europeana, totalizand 97 euro/hectar, nu ar fi rezistat pana acum. "Este de apreciat faptul ca, anul trecut, subventiile de la stat ne-au ajutat enorm, datorita lor reusind sa ne mentinem pe linia de plutire. Daca nu erau ele, anul acesta fie pierdeam foarte multi bani, fie dadeam faliment", ne-a spus Tataru. Desi bineveniti, banii din subventii ii ajuta pe fermieri sa reziste, nu-i imbogatesc insa.
Pentru micii fermieri, costurile foarte mari de productie sunt greu de suportat si profitul lor este aproape inexistent. "Nu este vorba de profitabilitate, ci de supravietuire, asta in cazul in care aproape 10 kg de grau acopera doar un litru de motorina. Fermierilor le sunt acoperite doar 50% din costurile de productie cu ajutorul subventiilor, aproximativ 1.600 lei pe hectar, insuficient pentru a acoperi toate costurile si a scoate si un ban in plus, iar cand te mai gandesti ca mai pui si forta de munca, atunci cand calculezi costurile de productie, iesi prea mult in minus, astfel ca fermierii practic muncesc degeaba, doar pentru a supravietui", explica Zaharia Petre, director regional al Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura (APIA).
Fermierul roman vede profitul dupa ce vinde marfa, care are insa un pret inferior celui afisat pe ecranele marilor burse de cereale din strainatate. Neexistand o bursa a cerealelor in Romania, pretul graului e impus de brutari.
"Problema cea mai mare este pretul impus de producatorii din panificatie, beneficiarii principali ai serviciilor noastre. Daca ei dicteaza un pret, fie el cat de mic, nu avem ce face. Rompan si alte asociatii de morarit stabilesc un pret fix si nu ofera o concurenta directa intre societatile agricole. Pretul pentru un kilogram de cereale, in jurul sumei de 0,45 lei, este prea mic pentru piata romaneasca", ne-a mai declarat Rotaru.
Graul se vinde ieftin
Totusi, pretul graului difera de la producator la producator si depinde si de forta de negociere a fermierului. Alexandru Ion spune ca pretul la care el comercializeaza graul este de 0,52 lei/kg. In ciuda pretului mai mare, acesta inca ramane cu 20% sub cel recomandat de Uniunea Europeana, de 0,65 lei/kg, ne-a mai spus Ion.
O alta apasare a fermierilor romani este costul in crestere al motorinei, care are o pondere de 25-30% in pretul final al unui kilogram de grau. "Costurile de productie sunt influentate mult de pretul motorinei, cu o pondere de 25% in pretul de productie. Romania este singura tara din UE care plateste accize pentru motorina folosita in agricultura, iar aici avem nevoie de suportul Ministerului Agriculturii, care sa faca politica preturilor utilitatilor mai flexibila pentru producatorii autohtoni", ne-a mai spus Ioan Niculae, presedintele Interagro.
Micii fermieri, din ce in ce mai descurajati de banii pe care trebuie sa-i cheltuiasca pentru a ramane in afacere si de castigurile mici obtinute, incep sa vanda sau sa dea in arenda terenurile unor producatori cu o mai mare forta financiara.
Comasarea terenurilor este o realitate demonstrata de statistici. Astfel, numarul de cereri pentru subventii pe hectar este mai mic in 2008, decat in anul 2007, atat la nivel regional, cat si la nivel national, insa suprafetele subventionate au ramas aceleasi. Zaharia Petre, care se ocupa de noua localitati din judetul Calarasi (Budesti, soldani, Plataresti, Sohatu, Fundeni, Frumusani, Vasilati, Galbinasi si Crivat), ne-a spus ca in 2007 au fost inregistrate la APIA 2.304 cereri de subventii (dintre care doar 50 au fost neeligibile), iar in 2008 numarul de cereri s-a diminuat cu 33%, pana la 1.722. Petre explica fenomenul astfel: "Numarul redus de cereri, fata de anul precedent, este motivat de arendarea terenurilor de catre fermieri".
Acelasi lucru se intampla si la nivel national, unde numarul total de cereri a scazut cu 9% – de la 1,24 milioane in 2007 la 1,13 milioane in 2008 –, insa numarul total de hectare a ramas aproximativ acelasi, in jurul valorii de 9,3 milioane. Raluca Oanta, seful biroului de presa al APIA, ne-a oferit acelasi motiv: si anume "comasarea terenurilor agricole".
Pentru marii producatori, recolta din 2008 va fi cea mai buna din ultimii 15 ani. "In ceea ce priveste recoltarea cerealelor, putem spune ce este unul dintre cei mai productivi ani, din ultimii 15. Pana acum, avem recolte de 6.200 kg/hectar de orz, 5.800 kg/hectar de grau si 3.000 kg/hectar de rapita. Perspectiva pietei de cereale din Romania este promitatoare si nu are cum sa scada", ne-a declarat Ioan Niculae, presedintele Interagro. Afacerea cu cereale a Interagro este insa asezata pe o suprafata mare de teren arabil, de aproximativ 50.000 de hectare, 100% cultivabile, ne-a spus Niculae.
Promisiuni de ajutor
Pentru a-i sustine pe fermieri, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) lucreaza la un "act normativ care sa reduca pretului litrului de motorina pentru agricultura cu 1 leu", a afirmat Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR. Albu a mai spus ca "in agricultura trebuie sa inceapa un nou capitol de productie. Suntem constienti de faptul ca fermierii romani nu au fonduri suficiente pentru a avea profit, insa situatia este cauzata de cresterea preturilor, problema care va fi ridicata si in Consiliul UE". Secretarul de stat a mai atras atentia asupra pretului ingrasamintelor, "care a urcat de trei ori fata de anul trecut, stapanirea acestor cresteri fiind esentiala". Motivele acestei scumpiri sunt, printre altele, embargoul impus de China pe exporturile de ingrasaminte anul trecut si majorarile repetate ale pretului gazelor in Romania.
O solutie pentru finantarea fermierilor si a producatorilor agricoli este accesarea banilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), sub incidenta asa-numitei masuri 121, care acorda bani pentru introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare sau cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite.
Desi banii de la FEADR se adreseaza oricarui fermier, indiferent de intinderea terenurilor detinute, Marian Dobrila, consultant in atragerea de fonduri structurale si director executiv la TDP Partners, afirma ca nu vede nici o posibilitate de dezvoltare pentru fermierii mici in conditiile actuale, afirmand ca unica solutie este strangerea lor in asociatii. O alta perspectiva este orientarea catre culturile de nisa, dat fiind faptul ca suprafetele agricole din Romania sunt foarte fragmentate.
"Nu prea vad vreo posibilitate de accesare a acestor fonduri pentru fermierii mici, in principal din cauza costurilor pe care le implica elaborarea unui proiect amplu, care se invarte in jurul sumei de 4.000 de euro", a spus Dobrila.
SPRIJIN
» Motorina, cu 0,90 lei mai ieftina pentru fermieri
Dacian Ciolos, ministrul Agriculturii, a anuntat ca Executivul a aprobat suplimentarea bugetului MADR cu 100 de milioane, pentru a facilita reducerea accizelor pentru motorina folosita in scopuri agricole. Ajutoarele pentru fermierii si pentru producatorii agricoli se vor ridica la 0,65 lei/litru, in limita a 48 de litri pe hectar. Aceasta subventie poate fi folosita pentru orice scop agricol, fiind diferita fata de cea de 1 leu/litru si aproximativ 39 litri/hectar pe care o vor primi cei care insamanteaza culturile de toamna. Astfel, din pretul actual al motorinei Euro 4, de 4,6 lei/litru, fermierul autohton va plati 3,66 lei/litru dupa reducerea accizei.
"Una este o reducere a accizelor, iar alta este o subventie pe care am acordat-o in 2007, si o vom mai acorda anul acesta si anul viitor, care poate fi folosita numai pentru cei ce insamanteaza culturile de toamna. Decizia de reducere a accizelor pentru motorina din agricultura deja a fost aprobata de Guvern, iar cu ajutorul suplimentarii bugetului nostru cu 100 de milioane de lei de la MEF vom putea compensa pierderile de venituri", a spus Ciolos.
Cei 48 de litri scutiti partial de acciza pentru motorina ii ajung unui producator sa semene un hectar de grau, sa recolteze cel putin 5 hectare de cereale sau sa insamanteze un hectar din culturile de toamna, in cazul in care fermierul foloseste utilaje performante.
