» Au intrat in universitati de foarte putini ani, suficienti cati sa invete slabiciunile si defectiunile sistemului, destui cat sa incerce sa vina cu metode noi si moderne de predare.
"In facultate, studentii invata sa urasca educatia romaneasca, sa-si dispretuiasca profesorii, sa ignore lectura. In facultate se invata cum te descurci in viata cu dublu standard, cum te dai pe langa profesori pentru a primi note mari nemuncite, cum santajezi colegi pentru a obtine avantaje. In facultate inveti ca e bine sa-ti tii gura cand esti cu musca pe caciula si ca trebuie sa te revolti cand se aplica legile."
George Hari Popescu e cadru didactic la Universitatea Bucuresti si de opt ani lupta sa aduca un suflu nou in stilul invechit de predare din facultatile romanesti. A venit cu proiecte noi, a initiat cursuri, i-a implicat pe studenti in cat mai multe activitati scolare. Acum e "cam dezamagit din cauza lipsei de entuziasm" a acestora din urma, dupa cum scrie un coleg de-al sau pe blog. Fapt care se vede si din citatul de la inceput, preluat de pe blogul lui George Popescu.
Tanarul asistent universitar nu vrea sa renunte inca. Cand a inceput sa predea in 1999, la Facultatea de Jurnalism, institutia abia se conectase la Internet. Acum, cele mai multe dintre iesirile virtuale spre word wide web sunt initiate si administrate de George Popescu.
La inceput, a conceput chiar el un curs de "Cultura Internet". Apoi a construit un forum de discutii online. "Cea mai vizitata sectiune este cea de meditatii virtuale gratuite. Asta inseamna ca cineva care vrea sa dea la jurnalism poate primi meditatii de la distanta de la profesorii facultatii, gratis". Studentii sunt mereu la curent cu tot ce se intampla la scoala printr-un blog de stiri. Probabil e caz unic in facultatile din Romania – acesta are si o versiune wap. "Pagina de internet poate fi citita de pe mobil", imi explica George Hari Popescu, in timp ce imi arata, mandru, acest ultim proiect al sau.
Dar asistentul nu-i indeamna pe studenti numai spre online. El se mai ocupa si de ziarul studentesc "The Bullet", "de patru ani".
Iar la un alt curs, "Presa si actualitate", ii obliga pe studenti sa faca revista presei. "Am constatat ca, atunci cand ajung la Jurnalistica, studentii nu citesc ziarele. Asa, macar o data pe trimestru sa puna mana pe ziare".
George Hari Popescu a absolvit tot Facultatea de Jurnalism si stiintele Comunicarii din Bucuresti. Asa ca a descoperit pe propria piele ce trebuie schimbat acolo. "Pentru ca predatul e static, am vrut sa-l dinamizez. stiu cum e sa fii jurnalist, stiu sa formez un jurnalist si stiu sa informez un jurnalist."
"Sa practici ceea ce predici"
Adrian Nestian are 32 de ani si preda Managementul la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi. Metodele lui de predare se bazeaza pe interactivitate.
"La seminarii folosesc o gama variata de tehnici: exercitii tip «ice-breaking» («spart gheata», metoda de a-i face pe studenti sa se cunoasca intre ei, la inceputul anilor de studiu), dezbateri, simulari de interviuri de angajare, proiecte de echipa in care implic de la doua la opt persoane, competitii. Sunt un adept al metodelor de invatare din experiente proprii, deci pornesc predarea, cat mai des, de la experiente concrete ale studentilor. Incerc sa nu am doua seminarii consecutive cu aceeasi abordare didactica."
"In conditiile mediului informational actual, este o utopie sa fii la curent cu toate noutatile. De aceea, obisnuiesc sa nu le dau liste bibliografice studentilor, ca sa-i invat sa caute singuri informatiile – nu doar pe Internet, ci si in biblioteci – si sa discearna singuri valoarea a ceea ce citesc. Nu sa citeasca un anume autor pentru ca le-a fixat asta cineva. Pentru a-i orienta spre nou folosesc ideea de «ante-knowledge», adica ceea ce stim ca nu stim. Arunc uneori fragmente de noutate pe care cei curiosi vor cauta sa le lipeasca in puzzle-ul lor mental."
"De la studenti invat pe doua axe: cunostinte de specialitate si mentalitati actuale. De exemplu, folosesc lucrarile practice realizate de studenti in firme pentru a-mi imbogati gama de exemple pe care le ofer pentru a exemplifica teoria. Studentul este cel mai valoros vehicul de transmitere a cunostintelor intre universitari si practicieni."
"Eu consider ca studentul invata pentru el, stiind ce obiective are. Deci nu am nici o problema de atitudine cu cei care nu isi propun sa termine cu nota 10. Mai mult, daca inveti pentru tine, cine te limiteaza la programa? Programa este un cadru de ite la un covor si doar studentul stie ce «covor» vrea sa ii iasa. Iar rolul meu de consultant ramane «disponibil» pentru asta."
"Acum 5-6 ani, am urmat un training al unor specialisti in pedagogie din Tara Galilor. Liderul lor era un batranel simpatic pe nume Ian Ball, care a cantat, a dansat si s-a jucat cu noi aproape ca la gradinita. De la ei am invatat multe despre diversificarea metodelor de predare si despre folosirea lor adecvata. Mai pe scurt: sa practici ceea ce predici. Eu asta incerc sa fac."
"Intotdeauna mi-am dorit
sa fiu dascal"
Gabriela Grosseck preda la Universitatea de Vest din Timisoara "Tehnologii informationale si de comunicare" si "Instruire asistata de calculator". Doua discipline dintr-un domeniu extrem de dinamic in zilele noastre, doua cursuri care o obliga sa fie in permanenta la curent cu tot ce-i nou in IT si in metodele de predare. "Am incercat sa interpretez tehnologia in sens pedagogic, pentru ca studentii sa poata deveni fluenti digital si sa fie pregatiti pentru provocarile societatii cunoasterii. De aceea nu am urmarit un curriculum pretentios, cu multe notiuni teoretice, nici unul care reclama suplete intelectuala, ci o programa care implica achizitia acelor competente utile viitorului absolvent pe piata muncii."
Tocmai de aceea si-a diversificat directiile prin care isi invata studentii. A creat un blog personal, dar folosit in scop profesional, pentru studenti, pentru transmiterea de informatii noi din IT, un blog dezvoltat ca suport de curs pentru masteranzi, precum si o comunitate online de invatare, construita cu 300 de studenti din anul I. "Am incercat sa-i aduc in fata unor experiente de cunoastere prin renuntarea la predarea frontala si adoptarea unei forme de activitate bazate atat pe lucrul in grup, cat si pe munca individuala." Profa de info, cum o cunosc studentii, afirma ca foloseste in mod curent ultimele aplicatii web, "ca un mecanism de sprijin atat pentru pregatirea si realizarea materialelor didactice, evaluarea si analiza evolutiei studentilor, cat si pentru realizarea prezentarilor informative si formative.
Gabriela Grosseck a inceput sa predea din 1998, dupa ce anterior lucrase la diverse firme din domeniul IT. Considera acest lucru un avantaj. "Faptul ca aproape un deceniu am avut diferite slujbe a fost mai mult decat benefic pentru actul predarii – sa inteleg ca e importanta maniera oamenilor de a utiliza eficient resursele online, de a avea o cultura digitala care sa implice dobandirea acelor competente care sa le permita studentilor sa gaseasca si sa utilizeze informatiile utile lor." Ii place ce face, "intotdeauna mi-am dorit sa fiu dascal", si recunoaste ca, la randul sau, mai are de invatat. "Cea mai castigata sunt eu pentru ca am invatat de la studentii mei lucruri noi si am descoperit noi moduri de abordare a acelorasi teme." z» Sunt inca entuziasti, in ciuda greutatilor de care se lovesc, dar si un pic dezamagiti ca nu toti studentii tin pasul cu proiectele pe care incearca sa le promoveze.
» Au deja CV-uri impresionante si stadii de perfectionare in strainatate. Fac parte din noul val al cadrelor didactice care vor sa demonstreze ca invatamantul superior se poate face altfel.
» Eforturile celor trei tineri profesori despre care scriem sunt deja recunoscute de colegii lor de generatie si de studenti. De altfel, chiar ei ni i-au recomandat.
DIAGNOSTIC
» Insule izolate
de excelenta
Raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, facut public pe 6 iulie anul acesta, afirma ca "mediul universitar romanesc se caracterizeaza printr-o excesiva uniformizare si dispersie a resurselor", in care exista "insule izolate de excelenta, datorate mai degraba meritelor personale decat politicilor institutionale". "In momentul de fata, nici la nivel de sistem, nici la nivel de institutii de invatamant superior, nu avem nici un set de indicatori de referinta, consfintit printr-un document oficial, care sa masoare eficienta si calitatea proceselor din invatamantul superior", se mai arata in respectivul raport.
