» In Romania exista un grup restrans de persoane care platesc sume frumusele pentru a-si castiga dreptul de a participa la mese unde le sunt servite specialitati greu de gasit in meniurile marilor restaurante ale Capitalei.
» Organizatia internationala gastronomica "Chaine de Rotisseurs" – fondata in Franta, in anul 1248 – poate da recomandari pentru restaurante din intreaga lume, garantand astfel ca bucatele servite acolo respecta mai multe criterii de calitate.
» 31 de pasionati din Romania fac parte din aceasta adevarata fratie mondiala a gastronomiei.
La inceputul acestui an, 31 de romani au fost oficializati ca membri ai "Chaine de Rotisseurs", o societate gastronomica internationala fondata in secolul al XIII-lea in Franta. Ceremonia a fost una fastuoasa prin mancarurile servite, totusi sobra. Fiecare membru a depus un juramant, "sub sabie", in care se obliga sa isi mentina respectul pentru arta culinara, mancarea si bautura de calitate. Fiecare invitat a platit pentru evenimentul desfasurat la Hotelul Intercontinental suma de 330 euro, in care a fost inclusa o cina cuprinsa din sapte feluri de mancare. Pentru a intra in aceasta fratie ai nevoie de recomandarea unor membri mai vechi. Reprezentantii cei mai de seama ai organizatiei, care are sediul la Paris, pot da recomandari pentru restaurante din intreaga lume, garantand astfel ca respectivele localuri indeplinesc o serie de criterii de calitate.
Bucatarie moleculara si tiramisu din sparanghel
Cea mai frecventa activitate organizata de membrii "Chaine de Rotisseurs" o reprezinta cinele private. Cinele au loc in restaurante selecte si adesea au o anumita tematica. Bucatarul-sef este rugat sa prezinte o propunere culinara. Ulterior, unul sau doi membri fac o degustare, apoi se aleg vinurile. Fiecare membru isi plateste consumatia, sumele variind de la 35 pana la 100 euro, iar odata asezat la masa, nimanui nu i se mai cere sa scoata vreun alt ban din buzunar. Pretul depinde de cate feluri se servesc la cina, dar si de loc. Membrii din Romania ai "Chaine de Rotisseurs" au organizat in ultimii doi ani zece astfel de intalniri culinare.
La Hotel Radisson s-a organizat o bucatarie moleculara, bio, unde mancarea a fost preparata la mai putin de 100 de grade – ingredientele nu au fost nici fierte, nici prajite. O desfatare a fost cina romaneasca de la Hotel Hilton, unde bucatarul a realizat un sorbet de tuica. Anul trecut, in mai, la "Mica Elvetie", toate felurile de mancare au fost realizate din sparanghel, chiar si desertul unde s-a servit tiramisu. La Intecontinental, bucatarul – care era din regiunea Urbino – a pregatit o masa tematica "A Night with Rafaelo".
Asociatia este una nonprofit, cotizatia anuala fiind de 250 euro. Ca regula, membrii ordinului primesc, cu trei saptamani inainte, un anunt referitor la locul unde va avea loc cina, ce va cuprinde meniul si la pret.
Fara otet, sare si sprit la masa
Sa mananci bine nu e tocmai lucru usor. La masa trebuie respectate cu sfintenie anumite reguli. Spre exemplu, in timpul cinei nimeni nu are voie sa se ridice de la masa, in afara de cazurile de extrema urgenta. Mancarea trebuie preparata astfel incat pe masa sa nu fie nevoie de piper, otet, ulei sau sare. In acest fel, bucatarul este constrans sa gateasca perfect. Nu se amesteca vinul cu apa, pentru ca se degusta licori ce trebuie apreciate pentru calitatea lor si ar fi o impietate sa le consumi sprit. O asa-zisa cina amicala cuprinde, de obicei, cinci feluri de mancare.
Fiecare gurmand are un rang in cadrul "Chaine de Rotisseurs". Cei mai mici in grad se numesc: barbatii – "chevalier", iar fetele – "dame de la chaine". Cineva care are 20 de ani vechime in fratie poate deveni "commandeur", iar un membru din conducerea nationala sau internationala ajunge "officer" sau chiar "grande-officer".
"Ma sperie cand vad ce contin unele mezeluri"
Octavian Fagaras este presedintele Asociatiei "Chaine de Rotisseurs" Romania. S-a nascut in Bucuresti, dar in 1968 a plecat in Germania, unde a studiat stomatologia. A trait multi ani in Italia, iar in urma cu 4 ani s-a intors in Romania. "Gastronomia este hobby-ul meu, ca urmare a faptului ca imi place sa mananc si sa beau bine, dar si sa gatesc", explica Fagaras. A devenit membru al organizatiei la invitatia unor prieteni italieni si crede ca o masa traditionala romaneasca nu trebuie sa contina doar mici, gratare si mamaliga. "Eu as adauga o tochitura, o pastrama sau ciulama. Important e si modul in care sunt servite bucatele, pentru ca stim cu totii ca «si ochiul mananca». Exista la o masa o serie de lucruri mici care iti sporesc placerea de a consuma."
» Romania libera: Sunt restaurantele romanesti mai scumpe decat cele de afara?
Octavia Fagaras: Preturile sunt cam la fel. Daca mergi la un restaurant de lux, o cina te costa cel putin 150 de euro. Daca mergi la unul bun, dar nu exclusivist, cu 20 de euro mananci foarte bine si aici, si dincolo. Pretul unei cine este ridicat de bautura, de vinuri, in special, mai ales de cele din import. Am vazut diferente de pret la acelasi vin de pana la 100-150% de la un local la altul.
» R.l.: Gasiti aici toate ingredientele care va sunt necesare pentru gatit?
O.F.: Da. Ma sperie, insa cand ma uit pe eticheta de la mezeluri si vad ce contin unele produse. O problema o reprezinta calitatea painii, astfel ca m-am hotarat sa mi-o fac singur. Painea alba e doar calorica, nu aduce nici un aport de minerale sau de vitamine, dimpotriva, umfla si creste nivelul colesterolului.
» R.l.: Cum gasiti taxa pe fast-food?
O.F.: Un pic exagerata. Fast-food poate fi un hamburger, un pui la rotisor, o ciocolata consumata pe fuga. Mai bine s-ar directiona banii in educatie ori s-ar instrui profesorii referitor la cum ii pot invata pe copii ce inseamna o mancare periculoasa pentru sanatate.
» R.l.: Cum s-a mancat in comunism?
O.F.: In comunism oamenii s-au confruntat cu o mare lipsa, iar asta s-a tradus in dorinta de a avea mereu mese pline. Din pacate, farfuriile se umpleau cu orice era, nu conta calitatea. Dupa Revolutie, aceeasi obisnuinta de a avea o farfurie plina a ramas, dar pentru ca existau sute de produse, farfuria plina a devenit un turn. Va mai dura pana ce astfel de obiceiuri vor iesi din caracterul romanului, pentru ca au fost mai multe generatii care au crescut astfel.
» R.l.: Cat de costisitor este sa mananci bio?
O.F.: Nu exista o cultura pentru consumul alimentelor bio. E ceva mai scump sa mananci bio, dar nu foarte costisitor. Daca mananci bio, economisesti din cantitatea aceea de mancare ce adesea se cumpara in surplus si apoi se arunca. Incerc sa mananc legume de sezon, imi cumpar doar doua sau trei rosii, nu iau trei kilograme pe care sa le tin in frigider pana se deterioreaza. O astfel de practica dezvaluie aceleasi sechele din perioada comunista, pe ideea "sa cumparam acum, poate maine nu mai gasim".
» R.l.: Sunt romanii indragostiti de propria bucatarie?
O.F.: In general, unii oameni sunt dispusi sa experimenteze mancaruri locale, dar sunt si altii – cum sunt italienii – care merg in strainatate si daca nu gasesc paste sunt terminati. Romanii sunt cam la fel. Am auzit cativa conationali ajunsi in Italia spunand: "Mai bine ramaneam acasa si mancam fasole batuta". Mentalitatea latina e similara. Eu, in orice tara m-am dus, am incercat sa mananc chestii locale, dar asta pentru ca am pasiune. Altii mananca numai pentru a-si umple burta.
» Istorie de opt secole
"Chaine de Rotisseurs"
este o societate gastronomica ale carei principii se inspira din breasla "maestrilor restauratori" – specializata in pregatirea carnii de gasca – fondata in 1248 de catre regele Ludovic al Frantei. Organizatia a cunoscut o dezvoltare deosebita incepand cu anul 1950, cand a fost resuscitata la initiativa unor bucatari celebri in epoca si cu binecuvantarea lui Maurice Edmond. Acesta a scris peste 60 de carti de gastronomie si numeroase articole de specialitate, fiind ales in urma unui referendum national, in 1927, "Printul Gastronomiei". Membrii organizatiei pot fi atat simpli iubitori ai artei culinare, cat si profesionisti: hotelieri, bucatari sau gastronomi. Orice membru are dreptul de a participa la dineurile amicale organizate in mod regulat si unde se servesc mancaruri foarte rafinate. Octavian Fagaras spune insa ca aceste cine sunt un prilej de a cunoaste persoane, de a socializa, si mai putin de a discuta sau de a pune la cale afaceri.
