Regulile si traditia spun ca mirenii care ajung sa aiba un cuvant in deciziile Bisericii Ortodoxe Romane trebuie sa fie "oameni vrednici", care au relatii stranse cu Biserica si care pun umarul la dezvoltarea ei. Lista cu membrii laici ai Colegiului Electoral Bisericesc arata ca PSD este partidul politic cel mai bine infipt in Biserica, dintre afaceristi, patronii din constructii sunt in top, iar intelectualii stralucesc cel mult pe plan local. Din pozitiile sociale pe care le ocupa, este evident ca sprijinirea Bisericii le-a fost la indemana. De-a lungul timpului insa, presa si justitia au aruncat o umbra de indoiala asupra "vredniciei" unora dintre ei.
Desi in toate sondajele de opinie Biserica se bucura de increderea a 80% din populatie, politicienii o folosesc totusi doar in campaniile electorale.
Spre deosebire, in Rusia, Grecia, Cipru sau Serbia, Biserica Ortodoxa are un rol mult mai influent in politica nationala decat in Romania. Vladimir Putin a sesizat puterea clericilor ortodocsi, ajustandu-si imaginea publica din fost ofiter KGB in drept-credincios si reunificator al Bisericii Ortodoxe Ruse cu cea din diaspora. In schimb, patriarhul Alexei sprijina linia politica dictata de Kremlin, de exemplu prin binecuvantarea Directoratului 12 din Ministerul Apararii, responsabil de stocarea si intretinerea arsenalului nuclear rus. "Va felicit cu ocazia acestei aniversari memorabile si ma rog lui Dumnezeu si la Sfantul Serafim din Sarov ca armele nucleare create de voi si incredintate voua sa fie mereu in mainile Domnului si sa fie doar arme de disuasiune si represalii", a fost mesajul patriarhului Alexei.
Definite ca biserici nationale, bisericile ortodoxe din Rusia, Grecia, Cipru sau Serbia joaca un rol esential in intretinerea nationalismului si in rezistenta societatii la reforma.
Monopolista, arhaica si intretinand un pasivism nociv in societate – spun criticii; autentica, "de dreapta credinta", pilon central al identitatii nationale – replica adeptii Bisericii Ortodoxe. Oricum ar fi, acolo unde este religie majoritara sau chiar "nationala", ortodoxia este expusa tentatiei unui parteneriat periculos cu liderii autoritari sau nationalisti. Exemplul cel mai evident este Rusia, unde fostul ofiter KGB Vladimir Putin struneste cu maiestrie influenta institutie religioasa si pe credinciosii ei.
In luna mai, Putin a fost oaspetele de onoare al ceremoniei de reunificare a Bisericii Ortodoxe Ruse cu Biserica Ortodoxa Rusa din Strainatate. Mai mult decat atat, Patriarhul Alexei i-a multumit in primul rand lui Putin si abia apoi lui Dumnezeu pentru reunificare. In viziunea istoricului religios rus Iacov Krotov, reunificarea este bazata mai putin pe valori religioase, cat pe politica. "Unificarea este mai mult un act laic decat religios, pentru ca din partea Kremlinului – iar mitropolitul Kirill (al Smolenskului si Kaliningradului, responsabil cu relatiile externe ale Bisericii Ortodoxe Ruse – n.r.) il reprezinta pe presedintele Putin si linia sa politica – aceasta unificare este inca o incercare de a crea Marea Rusie, Rusia ca un imperiu international ce unifica rusii de pretutindeni", sustine Krotov, citat de Radio Europa Libera.
Binecuvantare atomica
Intr-o miscare ce seamana izbitor cu acele fatwa emise de ayatolahii iranieni, Biserica Ortodoxa Rusa a binecuvantat, martea trecuta, Directoratul 12 din Ministerul Apararii, responsabil pentru stocarea si intretinerea arsenalului nuclear rus. Directoratul sarbatorea 60 de ani de la infiintarea sa de catre Stalin, in 1947, aproximativ 200 de militari participand la ceremonia de sfintire la care a fost citit un mesaj al patriarhului Alexei, informeaza The Moscow Times.
"Va felicit cu ocazia acestei aniversari memorabile si ma rog lui Dumnezeu si la sfantul Serafim din Sarov ca armele nucleare create de voi si incredintate voua sa fie mereu in mainile Domnului si sa fie doar arme de disuasiune si represalii", le-a transmis patriarhul Alexei. Mesajul patriarhului a fost publicat si in editia de marti a "Krasnaia Zvezda", ziarul oficial al Ministerului Apararii. Purtatorul de cuvant al Patriarhiei moscovite, George Roskin, a spus ca Biserica vede armele nucleare ca un rau necesar. "Biserica vede armele nucleare ca un factor de disuasiune pentru statul rus. Istoria ultimilor 15 ani arata ca tocmai capacitatea nucleara a Rusiei a ajutat-o sa ramana un stat independent", a spus diaconul Roskin, citat de Moscow Times. Biserica Catolica a avut o pozitie similara in timpul razboiului rece, dar de la caderea Uniunii Sovietice incoace Vaticanul a promovat dezarmarea. Biserica Ortodoxa Rusa prefera insa sa preia linia Kremlinului, sprijinind noua politica de inarmare.
Sprijin secesionist in Cipru
Arhiepiscopul Ciprului, Hrysostomos, este un aparator fervent al mentinerii separatiei insulei, sprijinindu-l in acest sens si pe presedintele Tassos Papadopoulos, care candideaza pentru un nou mandat peste cinci luni. Papadopoulos a castigat in 2003 cu 51%, inca din primul tur de scrutin, promitand ca va gasi o solutie mai buna la situatia Ciprului de Nord, ocupat de armata turca in 1974. Cu toate acestea, inainte de referendumul din 2004 cu privire la Planul Annan de reunificare a insulei, Papadopoulos le-a cerut cipriotilor sa voteze cu "Nu", ceea ce s-a si intamplat. Desi partea turca a votat pentru reunificare, partea greaca a Ciprului a respins planul, aderand totusi la Uniunea Europeana. Problema Ciprului de Nord, nerezolvata atunci, a devenit una dintre problemele principale in negocierile de aderare la UE ale Turciei. "Suntem reprezentanti ai Bisericii si suntem chemati sa iluminam oamenii atat religios, cat si intelectual. Ce ne intereseaza de asemenea este problema nationala, si aceasta ne-a interesat de secole. Bisericii trebuie sa-i pese si trebuie sa aiba o opinie in acest sens, fie ca unora le place sau nu", a spus arhiepiscopul Hrysostomos, citat de Cyprus Mail, respingand acuzatiile ca Biserica s-ar amesteca in politica. Totusi, el i-a sfatuit pe politicieni ca pot fi in dezacord in orice alta chestiune decat in "problema Ciprului", in care toate partidele politice ar trebui sa sprijine guvernul sa respinga "solutia ilegala", de reunificare.
Milosevici si grecii
Problema Ciprului si rivalitatea cu Turcia sunt alimentate si din Grecia, unde, recent, Ministerul Educatiei a modificat manualele de istorie in urma plangerii formulate de Biserica Ortodoxa Greaca. Termenul "chestiunea cipriota" a fost inlocuit cu "problema cipriota", iar "lupta pentru libertate" a liderului Turciei moderne, Kemal Atatürk, in "lupta nationala". Detalii marunte, comparativ cu istoricul nefast in ceea ce priveste rolul jucat de Grecia in razboiul din fosta Iugoslavie, unde sprijinul pentru Slobodan Milosevici, in ciuda embargourilor si a genocidelor, a fost acordat pe criterii pur religioase. Nici Biserica Ortodoxa Sarba nu are prea multe motive de mandrie fata de trecutul sau recent.
Radmila Radici, istoric la Institutul de Studii Contemporane din Belgrad, a declarat pentru Radio Europa Libera ca implicarea clericilor ortodocsi sarbi in politica a fost inevitabila: "Este adevarat ca trebuie sa se implice in politica, pentru ca problema nationala face parte din gandirea lor si din modul cum actioneaza in Biserica. Numele Biserica Ortodoxa Sarba, Biserica Ortodoxa Macedoneana, Biserica Ortodoxa Rusa sau Biserica Ortodoxa Greaca explica multe. Numele national alaturi de Biserica Ortodoxa inseamna mult". Cu toate acestea, Biserica Ortodoxa Sarba s-a delimitat in cele din urma de Slobodan Milosevici. In iunie 1995, Sinodul Bisericii a cerut demisia lui Milosevici "in interesul si pentru salvarea poporului".
Amploare
» A doua comunitate crestina
Crestinii ortodocsi reprezinta a doua comunitate din lume ca marime dupa Biserica Catolica, cu un numar estimat intre 150 si 350 de milioane de credinciosi. Ortodoxia este religie majoritara in Belarus (89%), Bulgaria (86%), Cipru (88%), Georgia (89%), Grecia (98%), Macedonia (70%), Moldova (98%), Muntenegru (84%), Romania (89%), Rusia (88%), Serbia (88%), Ucraina (83%). Este, de asemenea, religia dominanta in Republica Srpska (92%) din Bosnia-Hertegovina si in nordul Kazahstanului (48% din populatia totala). Comunitati ortodoxe mai exista in Africa, Asia, Australia, America de Nord si America Latina.
