Transformarea lui Brin în semi-robot a avut loc în primăvara acestui an. Aproape 40 de oameni prezenţi la un curs NASA de la Universitatea Singularity, sponsorizată de Google, au asistat live la „minune”, scrie The New York Times.
În timp ce versiunea în carne şi oase a lui Brin a stat la kilometri depărtare, lângă un computer capabil să dirijeze de la distanţă un robot, un ecran cu roţi ataşate afişa imaginea strălucitoare a feţei lui Brin. BrinBotul, cum a fost denumit, s-a supus comenzilor stăpânului său uman şi s-a plimbat printre grupurile de oameni, vorbindu-le despre Google şi despre alte subiecte, printr-un sistem de videoconferinţă.
BrinBotul nu a fost ceva spectaculos. Avea un design rudimentar, fără aspect sofisticat, reprezentând un amestec de tehnologii integrate. Totuşi, a dat oamenilor o idee despre viitor, dar şi despre momentul de peste câteva decenii sau mai puţin, când o inteligenţă superioară va domina, iar viaţa va lua o formă pe care nu o putem înţelege sau prezice în situaţia noastră actuală, limitată. În acel moment, fiinţele umane şi maşinile vor convieţui atât de natural, încât boala, bătrâneţea sau chiar moartea vor fi doar amintiri.
Unii dintre cei mai inteligenţi şi mai bogaţi oameni din Silicon Valey au împărtăşit această presupunere. Aceştia cred că tehnologia poate rezolva bolile mondiale, dar va şi permite oamenilor să deţină controlul asupra procesului evoluţionist. Cea mai cunoscută companie din Silicon Valley, Google, lucrează zilnic la crearea unui creier gigantic care să înglobeze atât de multă inteligenţă încât să o eclipseze pe cea umană.
Singularitatea tehnologică este un concept din futurologie care se referă la implicaţiile pe care în general le are progresul tehnico-ştiinţific foarte accelerat pentru specia umană şi ceea ce înţelegem prin om.
Universitatea Singularity este o instituţie academică din Silicon Valley (SUA) al cărei program educaţional se concentrează pe dezvoltarea de noi tehnologii avansate. Printre co-fondatorii şi sponsorii Singularity se numără NASA şi Google. Mii de studenţi din toată lumea se bat pe cele 80 de locuri la cursurile de 10 săptămâni, care costă 25.000 de dolari. Seminariile cu liderii tehnologiei tratează nanotehnologie, inteligenţă artificială, energie, biotehnică, robotică şi programare.
Nu toţi cercetătorii sunt adepţii acestei viziuni revoluţionare. Mulţi militanţi pentru mediu condamnă eforturile de a manipula natura, iar unele grupuri religioase văd singularitatea drept o versiune a „Frankenstein”, în care oameni se joacă de-a Dumnezeu. În plus, chiar şi unii tehnologi se tem de o inteligenţă artificială care ar subjuga omenirea.
Unii dintre adepţii singularităţii descriu un viitor în care specia umană va fi împărţită în două: Deţinătorii, care au inteligenţă superioară şi pot trăi sute de ani, şi Nondeţinătorii, care sunt încă blocaţi în formele antice, corporale de existenţă, pentru că noua etapă a omenirii poate depăşi nivelul de înţelegere al multor oameni.
Povestea Ramonei
La sfârşitul lunii august, Kurzweil va începe un turneu multimedia prin SUA, pentru a promova „Omul transcendental”, un documentar despre principiile şi viaţa sa. Alt proiect de-al său, „Singularitatea este aproape: o poveste adevărată despre viitor”, a început deja să aibă succes în cadrul festivalurilor. Filmul este povestea unei fiinţe virtuale, Ramona, care treptat devine din ce în ce mai umană.
Kurzweil a fost un copil-minune, a uimit audienţa în 1965, la 17 ani, când a inventat un computer care compunea muzică. Peste câţiva ani, în facultate, a dezvoltat un soft care căuta cea mai bună facultate pentru liceeni.
Invenţiile mai cunoscute ale lui Kurzweil sunt sistemul de scanare care converteşte textul în discurs şi care permite orbilor să citească texte normale, dar şi tastaturile sofisticate cu recunoaştere a vocii.
Kurzweil şi-a început activitatea prosingularitate în 1980, când a realizat că unele informaţii tehnologice se îmbunătăţeau la rate previzibile şi exponenţiale. „În 25 de ani, un dispozitiv atât de puternic ca un smartphone de astăzi va fi de mărimea unei celule sanguine”, a spus el.
Singularitatea nu este un concept nou. În anii ’50, John von Neumann, matematician, a vorbit despre singularitate, un eveniment în care tehnologia ar schimba cursul evoluţiei umane. În 1993, Vernon Vinge, autor SF, programator şi profesor de matematică, a scris o lucrare de cercetare numită „Următoarea singularitate tehnologică: Supravieţuirea într-o eră post-umană”.
„În 30 de ani, vom avea mijloacele tehnologice pentru a crea inteligenţă superioară celei umane. La scurt timp după aceea, era umană se va sfârşi”, a spus Vinge. În „Singularitatea este aproape”, Kurzweil a spus că progresul tehnologic din acest secol va fi de 1.000 de ori mai mare decât cel din secolul trecut. A scris despre creaturi microscopice care vor fi înglobate în corpul uman pentru a repara celulele. Premisa de bază a singularităţii răspunde insecurităţii oamenilor cu privire la viteza schimbărilor tehnologice şi sociale în era calculatoarelor. Kurzweil este de părere că PC-urile şi internetul au schimbat societatea mult mai rapid decât electricitatea, telefonul sau televiziunea, iar următorul salt imens va apărea când industriile, precum medicina sau energia vor începe să se dezvolte ca domeniul IT.
Această fază va avea loc când vom învăţa să manipulăm mai eficient AND-ul şi când vom avea computere capabile să înlocuiască creierul uman. Până în anii 2030, cei mai mulţi oameni vor fi capabili să atingă nemurirea mintală, a prezis Kurzweil. Totuşi, nu toţi adepţii mişcării sunt atât de optimişti.
Şcoala inovaţiei
Peter H. Diamandis, de 49 de ani, este un susţinător fervent al singularităţii şi un expert în tehnologie, cunoscut pentru rolul său în turismul spaţial.
Într-o conferinţă recentă la Universitatea Singularity, a ţinut un discurs cu care a şocat studenţii. „Scopul meu este să trăiesc 700 de ani şi vorbesc serios”, a spus el.
„Nu cred că se pune problema dacă se va întâmpla, ci cum se va întâmpla. Noi avem o şansă decentă, dar pentru copiii care se vor naşte, va fi doar o chestiune de alegere”, a spus Diamandis.
Kurzweil şi Diamandis inspiră studenţii să dezvolte proiecte care „să schimbe vieţile a miliarde de oameni”. Diamandis speră că universitatea va crea o reţea de absolvenţi îndrăzneţi şi inteligenţi, care să îşi pună ideile în acţiune. Fondatorii au dezvoltat o selecţie riguroasă a candidaţilor. Mai mult de 1.600 de oameni au aplicat pentru 40 de locuri în primul an al proiectului.
Devin Fidler, un fost student, are o companie care lucrează la invenţia unui aparat portabil ce va permite constructorilor să ridice o casă, strat cu strat. Astfel de tehnologii ar elimina costurile de producţie.
Robin Tedder, un scoţian bogat care deţine o podgorie, spune că a aflat de Universitatea Singularity de pe internet.
„Nu m-am gândit nici un moment că ar putea fi o păcăleală. M-am uitat la oamenii implicaţi şi mi-am dat seama că e o afacere bună. Acum, privind în urmă, constat că raportul calitate-preţ a fost excelent”, a spus Tedder.
Participanţii vin din toată lumea: John Mauldin, autor de bestseller-uri, Stephen Long, director de cercetare la Departamentul de Apărare, Fernando A. de la Viesca, CEO la firma argentiniană de investiţii TPGG Financial, Eitan Eliram, director new-media al biroului premierului israelian, Guy Fraker, director în inovaţie la State Farm Insurance şi alte nume mari.
„Ce vrem de fapt este să ameliorăm consecinţele nedorite”, a spus Fraker. El speră că în viitor oamenii vor avea la dispoziţie modalităţi de evitare a catastrofelor. De exemplu, este încrezător în faptul că în curând se vor putea devia uraganele.
Daniel T. Barry, profesor la Universitatea Singularity, ţine cursuri despre costurile în scădere ale tehnologiei robotice şi despre cum ele vor intra în sfera privată. Barry are acasă un robot care poate lua pizza de la persoana care o livrează, apoi plăteşte şi duce mâncarea în bucătărie.
Hessel descrie un viitor radical diferit, în care oamenii îşi vor crea animale de companie hibride, cu părţi de animale şi părţi din plante, sau în care indivizii vor cultiva obiecte necesare, precum scaune sau mese. Hessel crede că oamenii vor folosi diverse tehnici pentru a crea carne, decât să o ia din animale moarte. „Asta se va întâmpla când vom prelua controlul asupra codului vital. Mai avem puţin până acolo”.
Pregătirea evoluţiei
Richard A. Clarke, fostul şef al Departamentului de Combatere a terorismului de la Consiliul Naţional de Securitate, a scris un thriller SF, „Breakpoint”, în care un grup de terorişti încearcă să oprească evoluţia tehnologiei.
„Vor apărea probleme sociale şi politice enorme. Sunt grupuri vaste de oameni care cred că Pământul are 5.000 de ani. Dacă vor dori să încetinească progresul, să evite schimbarea mondială şi să demareze acţiuni violente, anumite decizii vor fi absolut necesare” , a spus Clarke.
Sonia Arrison, unul dintre fondatorii Singularity University, scrie o carte despre longevitate, „100 plus”, în care spune că oamenii pot să îşi mărească speranţa de viaţă cu cel puţin 20 de ani. Arrison este de părere că lucrarea sa şi universitatea sunt încercări de a pregăti oamenii pentru inevitabil.
„Într-o zi ne vom trezi şi vom spune: ‘Uau, pot să îmi regenerez un rinichi»’ Se va întâmpla brusc, iar rolul acestei universităţi este să pregătească oamenii.”
Willian Bainbridge, de la Fundaţia Naţională de Ştiinţă, este de partea scepticilor.
„Cred că suntem într-un moment în care progresul va fi mai dificil în multe domenii. Nu ar trebui să ne bazăm predicţiile pe ceea ce s-a întâmplat în trecut”, a spus el. Luna trecută, un concern biotehnic, Synthetic Genomics, a anunat că a creat un genom de bacterie de la zero. J. Craig Venter, un pionier în acest domeniu, a spus că este „prima replică a unei specii de pe planetă care are părinte un computer”.
Steve Jurvetson, director la Synthetic Genomics, spune că astfel de progrese îl fac să fie încrezător în progresul biocombustibililor şi vaccinurilor. Totuşi, se teme că asemenea tehnologii ar fi folosite maliţios.
