Lumea academică americană abordează, după o perioadă îndelungată, problematica legătură dintre universități și sclavie. Astfel, directoarea Universității Harvard, Drew Gilpin Faust, a recunoscut că instituția pe care o conduce a făcut studii pe sclavi afro-americani din Cuba. Ei aparțineau unor coloniști care au contribuit cu bani la fondarea universității, informează The New York Times.
Decizia vine la patru decenii după ce, în 1976, arhiviștii Muzeului Natural de Istorie de la Harvard au descoperit portretul unul sclav pe nume Renty, care se uită îndurerat spre cameră. În 1850, bărbatul fusese adus de pe o plantație din Carolina de Sud, pentru a fi folosit de biologistul Louis Agassiz, în formularea teoriilor sale despre diferențele rasiale.
Astfel, Drew Gilpin Faust, istoric specializat pe perioada Războiului Civil și a Sudului, a decis că este necesară organizarea unei conferințe, care a avut loc la Institutul pentru Studii Avansate Radcliffe, și la care au participat aproximativ 500 de persoane. În acest context, directoarea a recunoscut că Universitatea Harvard a fost complice direct al sistemului bazat pe sclavie, motivând că este important ca lumea academică să „facă pace cu istoria”.
„Doar făcând pace cu istoria putem deveni mai liberi în încercarea de a crea o lume mai dreaptă”, a declarat ea în fața a aproximativ 500 de academicieni, de la peste 30 de universități.
Primul pas în acest sens a fost făcut de Faust în luna martie a anului trecut, după ce studenții au organizat proteste care vizau probleme rasiale. La acel moment, ea a publicat un articol de opinie în care a vorbit despre necesitatea de a se recunoaște pe deplin „povestea nespusă” a Universității Harvard și legătura sa cu sclavia.
Eforturi timide în acest sens datează din 2007, când istoricul Sven Beckert, inspirat de inițiativa Universității Brown, a început să predea un seminar pe acest subiect. În 2011, Beckert a publicat, fără aprobarea conducerii universității, un studiu în care descria modurile în care Universitatea Harvard a fost implicată „cel puțin parțial în violența împotriva sclavilor”.
Schimbare de direcție a universităților prestigioase
Alfred L. Brophy, istoric la Universitatea din Nord-Carolina, autorul cărții „Universitatea, Justiția și Sclavul” susține că anunțul Universității Harvard marchează o schimbare semnificativă de direcție. În lucrarea sa, Alfred L. Brophy vorbește tocmai despre rolul sclaviei în colegiile din Sud.
„Oamenii care au contribuit la această lucrare au fost criticați, locurile lor de muncă au fost puse în pericol, iar șefii lor le-au respins. Acum, oamenii care au participat la cercetare sunt lăudați”, a declarat istoricul într-un interviu.
Legătura dintre sclavie și universități a ieșit la lumină, pentru prima oară, în 2001, când un grup de studenți de la Universitatea Yale au publicat un raport independent în care scoteau în evidență modul în care prestigioasa universitate celebrează trecutul său aboliționist.
În 2003, Ruth Simmons, directorul Universității Brown la acel moment, a anunțat că va demara cercetări de amploare pentru a stabili legăturile dintre comerțul cu sclavi și trecutul universității. Deși decizia a ajuns subiect de ziar, din partea universităților nu s-a văzut niciun fel de reacție, mai notează The New York Times, care îl citează pe istoricul James T.Campbell, unul dintre istoricii implicați în inițiativa demarată de Universitatea Brown.
De la acel moment, academicieni de la mai multe universtiăți, între care Harvard, Princeton, William & Mary, Georgetown, Universitatea din Virginia, Rutgers, au făcut cercetări pe această temă, deși uneori au întreprins aceste măsuri doar ca urmare a activismului din campusurile universitare.
„Unul dintre grupurile care au contribuit la propagarea dezbaterilor pe această temă este cel al studenților. Ei ne-au făcut să fim sinceri”, a spus profesorul de la Institutul de Tehnologie Massachusetts, Craig Steven Wilder, autorul studiului „Ebony și Ivy: Rasă, sclavie și istoria zbuciumată a universităților americane”.
Cum încearcă universitățile să facă pace cu trecutul violent
Potrivit The New York Times, care citează un articol publict în 2014 în The Atlantic, cercetările pe această temă au fost umbrite de necesitatea de a repara răul făcut.
„Cred că fiecare dintre aceste universități au nevoie să ofere remedii. Nu știu cum pot unii să coordoneze studii care să arate tocmai că propria existență este fondată pe o crimă gravă, iar apoi să spună: <<Ei bine, îmi cer scuze!>>, după care să plece”, a susținut scriitorul Ta-Nehisi Coates.
The New York Times precizează că niciunul dintre speakerii de la conferință nu a adresat problema compensațiilor financiare, însă ideea a fost împășită de o parte a celor care au participat.
De exemplu, istoricul de la Universitatea Georgetown, Adam Rothman, a întrebat audiența dacă școala care a oferit admisie preferențială descendenților a 272 sclavi care au fost vânduți în 1838 ar trebui să ofere burse și descendenților care au mers la alte colegii. În acest context, numeroase persoane au ridicat mâna, în semn de confirmare.
Stăpânii de sclavi, finanțatori ai universităților
Unele dintre poveștile spuse la conferință au luat audiența prin surprindere. De exemplu, oamenii au rămas surprinși când co-autorul unui studiu despre istoria recentă a școlii de drept de la Harvard, a povestit cum Isaac Royall Jr., un colonist din Indiile de Vest, care a contribuit financiar la fondarea școlii, a participat la violențele pentru domolirea unei rebeliuni a sclavilor din Antigua.
„Nu era un proprietar de sclavi foarte amabil”, a povesti istoricul, pe un ton grav.
Alți participanți au enunțat exemple similare din istoria Universității. De exemplu, în 1899, Universitarea Harvard a făcut studii pe sclavii de pe o plantație din Cuba, care aparținea unui colonist care s-a îmbogățit tocmai din sclavie și care a donat sume semnificative uniersității. În acest context, Alexandra Rahman, studentă la Harvard Business School, atrage atenția că sclavia a ajutat la construirea „resurselor educaționale vaste de care ne bucurăm și astăzi”.
Potrivit The New York Times, cercetările despre legătura dintre universități și sclavie ajută nu doar la înțelegerea trecutului, cât și la combaterea nedreptăților și la incluziune. Dacă în trecut prestigioasele instituții se temeau că astfel de studii „le-ar păta renumele”, în prezent, tocmai universitățile au deschis porțile spre cunoaștere, conchide ziarul american.
