Generalul cu patru stele al Americii a plecat ca un erou din frun-tea armatei după capturarea lui Osama bin Laden. Ase-muit cu le-gendarul George Patton, noul şef al CIA este considerat de mulţi un concurent redutabil al lui Barack Obama la alegerile din 2012.
Retragerea lui David Petraeus din armata americană după aproape 40 de ani i-a adus încă o medalie în piept şi întreaga Americă la picioare. Potrivit New York Times, SUA nu au mai avut de mult un lider atât de popular. Pe acest fond de simpatie generală, tot mai multe voci susţin că Petraeus îşi mută războiul din Orientul Mijlociu în politica de stat de la Washington. „Acolo unde sunt solicitat, trebuie să lupt, iar acolo unde lupt, trebuie să câştig”, este declaraţia generalului Patton, din care Petraeus şi-a făcut deviza în viaţă.
La Washington, terenul e mai pregătit ca oricând de luptă. New York Times a prezentat de curând un studiu potrivit căruia trei sferturi din electorat şi-au pierdut încrederea în Casa Albă, iar cota de popularitate a preşe-dintelui Barack Obama a coborât sub 50%. Aceeaşi cercetare prezintă şi profilul candidatului ideal pentru Casa Albă în 2012 : lider înnăscut, carismă, autoritate. Pe lângă acestea, electoratul american vrea obligatoriu ca următorul preşedinte să fie rupt de jocurile de culise din politică. Vântul schimbării suflă cu putere la Washington, iar uniforma militară poate fi garanţia succesului pentru David Petraeus în cursa pentru preşedinţie. Presa de peste Ocean semnalează că Petraeus reprezintă acum pentru Barack Obama, ce era Colin Powell pentru Bill Clinton în 1995, o veritabilă sperietoare.
„Regele David”
Partidul Republican, de opoziţie, îl curtează deja pe Petraeus cu 14 luni înainte de alegeri. Cotidianul britanic The Telegraph spune că asocierea dintre David Petraeus şi Partidul Republican i-ar reduce la minimum şansele lui Barack Obama de a-şi prelungi mandatul în 2012. Popularitatea lui Petraeus a crescut constant, iar realizările de pe frontul din Irak i-au adus supranume ca „Salvatorul Irakului” sau „Regele David”. În plus, este de notorietate afinitatea generalului de fier al Americii faţă de adversarii lui Obama, republicanii.
Mai precis, după atentatele teroriste de la 11 septembrie, Petraeus a fost unul dintre principalii susţinători ai războiului pornit de preşedintele republican, George W. Bush, în Irak. Ulterior, Bush i-a încredinţat lu Petraeus asedierea Bagdadului în 2003. Patru ani mai târziu, The Telegraph îl numea pe general al doilea cel mai influent republican din SUA după fostul primar al New Yorkului, Rudolph Giuliani. Totuşi, generalul nu a intervenit în politica americană în ultimii ani decât pe probleme de securitate naţională, iar relaţia cu preşedintele Obama este pur formală.
Mai mult, Petraeus a declarat recent că de când şi-a început misiunea în Irak, în 2007, s-a rupt într-atât de politică încât nici nu a votat la alegerile din 2008, când Barack Obama a devenit pre-şedinte. Contrele dintre preşe-dinte şi general au început după ce şeful de la Casa Albă a trimis primele săgeţi către generalul Petraeus în 2009: „Aş vrea să văd progrese pe frontul din Irak. Deocamdată nu este cazul. Încă sunt urme serioase ale Al Qaeda şi aş spune că situaţia este mai degrabă delicată acolo”.
Răspunsul lui Petraeus a venit într-un număr al publicaţiei Vanity Fair: „Preşe-dintele este tot ceea ce spune lumea despre el că este. Extraordinar de deştept, foarte preocupat şi priceput la toate”. Pentru cârcotaşi, chiar şi numirea lui Petraeus în fruntea CIA a fost o lovitură sub centură din partea preşedintelui. Generalul râvnea la funcţia militară supremă în stat, Şeful Statelor Majore Reunite, dar Barack Obama a preferat să-l menţină în funcţie pe amiralul Mike Mullen. Impulsionat de cota de popularitate din sondaje, precum şi de războiul rece cu Barack Obama, presa speculează că generalul de fier va porni în curând campania pentru Casa Albă. Oficial însă, David Petraeus nu şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte.
Tot presa notează că semnalul de înscriere a lui Petraeus în alegeri a avut loc în martie 2010, când a ţinut un discurs despre războiul din Irak în faţa studenţilor de la colegiul Saint Anselm din New Hampshire. Alegerile primare dinaintea prezi-den-ţialelor încep cu statele Iowa şi New Hampshire, oferindu-le o importanţă deosebită în procesul electoral. Astfel, rezultatele din Iowa şi New Hampshire acordă din start un ascendent important pentru un candidat, sau dimpotrivă, îi omoară şansele în perspectiva cursei prezidenţiale. Ce a spus David Petraeus în legătură cu posibila sa candidatură : „Nu mă interesează. O voi repeta de fiecare dată când mă veţi întreba. Nu voi candida niciodată pentru o funcţie politică. Vă asigur”. Totuşi, ziarele americane nu dau doi bani pe această declaraţie. Washington Post aminteşte un răspuns similar al senatorului Barack Obama în 2008 la aceeaşi întrebare: „Am mai fost întrebat şi voi oferi acelaşi răspuns. Nu voi candida la preşedinţie”. Pe 22 ianuarie 2009 însă, Barack Obama depunea jurământul de credinţă ca preşedinte ales al S.U.A.
De la „Piersică” la „Salvatorul Irakului”
Născut în statul New York în 1952 dintr-o mamă bibliotecară şi un tată fost căpitan de vas, David Petraeus a iubit de mic armele şi uniforma, iar în 1970 a intrat timid pe porţile academiei militare West Point cu o poreclă haioasă, „Piersică”. A încheiat studiile ca şef de promoţie şi a făcut parte din toate loturile sportive ale academiei. Pentru David Petraeus urcuşul în vârful ierarhiei militare n-a fost decât o chestiune de timp, iar în 2007 atingea culmea cea mai înaltă, general cu patru stele. Dincolo de parametrii fizici, la care excelează şi acum, alergând 16 km în 74 de minute, David Petraeus a fost obsedat dintotdeauna de serviciile secrete.
Doctor în Afaceri Internaţionale la Universitatea Princeton, generalul a şi scris două cărţi de contrainformaţii şi tehnici de luptă împotriva insurgenţilor. David Petraeus a devenit o personalitate militară de prim rang în 2003, când a condus raidurile aviaţiei americane asupra Bagdadului. În 2007, preşedintele american de atunci, George W. Bush l-a numit comandant al Coaliţiei militare din Irak, în locul lui George Casey. Deşi a preluat misiunea într-un moment delicat, Petraeus a schimbat faţa războiului într-un singur an. Potrivit presei de peste Ocean, atunci a devenit un erou modern al Americii. Deşi a suplimentat trupele din Irak cu 30.000 de soldaţi, Petraeus a redus violenţele din front şi pierderile militare ale coaliţiei. Un mai târziu, în 2008, a fost instalat la comanda trupelor americane şi în Afganistan.
Mutarea pe un front mai dur, plin de necunoscute, părea o provocare pe măsura lui Petraeus, însă geniul său militar a ieşit din nou la iveală, iar tacticile sale i-au bulversat pe talibani. Misiunile tradiţionale de la sol au devenit mult mai eficiente prin corelarea lor cu un serviciu de contrainformaţii puternic. Reţele de contrainformaţii infiltrate în zona de conflict au dus la cunoaşterea amănunţită a inamicului. Metodele implementate de David Petraeus, bazate pe o armată care a lucrat permanent cu serviciile secrete, au revoluţionat tehnicile de luptă americane şi au transformat inamicul într-o ţintă vie. Schimbarea de optică a generalului pentru războiul din Orientul Mijlociu, a dus n cele din urmă la capturarea lui Osama bin Laden în Pakistan. În 2010, David Petraeus a preluat comandamentul suprem al forţelor NATO în regiune, în locul lui Stanley McChrystal. După 10 de ani de război, securitatea Irakului a crescut, august 2011 fiind prima lună în care trupele americane n-au înregistrat nici o victimă de la începutul conflictului. În Afganistan însă, atacurile talibane încă lovesc la vârf printre demnitari, dar tranziţia de putere către forţele de securitate locale a început şi în această ţară. Trupele aliate vor părăsi definitiv regiunea până în 2014, potrivit calendarului de retragere anunţat de Casa Albă.
A păcălit moartea de trei ori
David Petraeus a impresionat întotdeauna prin capacităţile sale fizice ieşite din comun. Datorită lor, generalul a păcălit moartea de trei ori. În 1991, pe când comanda un batalion în timpul unui exerciţiu militar, David Petraeus a primit un glonţ în piept de la câţiva metri. Arma unui soldat s-a descărcat accidental, iar generalul a fost transportat de urgenţă la spital. După câteva zile, Petraeus îi uimea pe doctori fiind în stare să execute 50 de flotări. La nouă ani după primul incident, generalul participa la o sesiune de sărituri cu paraşuta. Din cauza unei defecţiuni, paraşuta sa nu s-a mai deschis, iar Petraeus a căzut în gol de la 18 metri înălţime. În urma impactului violent cu pământul, s-a ales cu o fractură de pelvis. Ultimul „dans cu moartea” al generalului a survenit în 2009, când doctorii l-au anunţat că suferă de cancer la prostată. După două luni de tratament Petraeus era vindecat.
