» Medicina montana e un concept nou in Romania. Primii 16 medici au inceput cursurile anul trecut la scoala de profil deschisa in judetul Bihor.
» Doctorii sunt antrenati pentru a ajunge in zone greu accesibile cum ar fi pesterile. Ei trebuie sa le acorde ranitilor pe loc ajutor de specialitate.
» Un centru national de medicina montana va fi inaugurat in acest an in judetul Bihor, cu ajutorul unui proiect european in valoare de 300.000 de euro.
» In zonele montane din Romania au loc anual aproape 3.000 de accidente. Cele mai multe se petrec din vina turistilor care se aventureaza in locuri periculoase sau sunt imbracati necorespunzator.
Turistii ajung de multe ori in situatii critice in zonele montane, la 1.500 de metri altitudine sau la cateva sute de metri adancime, intr-o pestera. In multe cazuri, pot chiar sa moara. Riscurile sunt nenumarate – maini si picioare rupte, caderea intr-o prapastie, iar daca victimele mai sufera si de vreo boala veche, atunci sansele lor de viata scad dramatic. si in pesteri pericolele sunt nenumarate: pe langa maini si picioare rupte, se mai pune la socoteala si hipotermia, daca ranitii stau mult timp in frig sau in apa. Din fericire, de multe ori, salvarea este pe drum. Dar nu se aud sirenele ambulantei, nici zgomotul unui elicopter. Este doar medicul montan care se catara pe stanci, cu trusa medicala in spinare, in drum spre pacientul sau. Aceasta e o noua specializare in medicina din Romania. Abia de anul trecut s-a deschis o scoala de profil la Oradea. Medicii devin astfel si alpinisti.
Model occidental
Trusa medicului montan contine pansamente, solutii perfuzabile, instrumente pentru resuscitarea cardio respiratorie. Victima e gasita, in sfarsit. Urmeaza stabilirea diagnosticului. si apoi una dintre primele masuri pentru mentinerea omului in viata – oprirea hemoragiei, drenajul pleural, intubatia trahiala sau montarea perfuziei. Operatiunea de salvare poate sa dureze chiar si 20 de ore. Depinde cat timp trece pana cand ranitul este gasit, apoi primeste primul-ajutor, dupa care drumul spre spital, care poate fi la fel de primejdios pentru viata celui in suferinta. Asta e munca unui medic urgentist specializat in tehnica speologiei alpine. N-am inventat noi "roata" din acest punct de vedere, pentru ca in alte tari exista de mai multi ani asa-numitul concept al "medicului expeditionar".
Elvetia are traditie in acest domeniu, acolo fiind unul dintre cele mai mari centre din lume pentru pregatirea unor astfel de cadre medicale. Franta a stabilit prin programa de invatamant cursuri de medicina montana inca de pe bancile facultatilor de profil. Ideea de baza e ca la o persoana grav accidentata, care se afla in zone greu accesibile, primul care trebuie sa ajunga e medicul, ca sa-i dea omului un ajutor specializat, sa-i stabileasca diagnosticul si sa-i salveze viata. Plus de asta, numai doctorul are dreptul sa-i administreze pacientului medicamentele necesare, chiar la locul accidentului.
Medicul in costum de scafandru
Un medic-alpinist stie sa foloseasca echipamentele necesare unei interventii pe munte, pe rauri sau in pesteri. Are la dispozitie veste de salvare, costume de scafandru, barci, tuburi cu aer, targi speciale, hamuri, lampi cu carbid, corzi. Nu intamplator scolarizarea medicilor de munte din Romania a inceput in judetul Bihor. Aici exista unul dintre cele mai dezvoltate servicii salvamont din tara noastra, cu un numar total de 41 de salvatori, care pot sa intervina pe crestele Apusenilor, pe rauri, dar si in subteran. Zona de competenta a Serviciului Salvamont-Salvaspeo Bihor acopera 2.410 kilometri patrati. E un perimetru care cuprinde masivele Bihor-Vladeasa, Padurea Craiului, Codrul Moma si Muntele ses. Relieful le ofera turistilor tot ce vor pentru o vacanta deosebita – varfuri de munte de pana la 1.800 de metri altitudine, vai adanci, tocmai bune pentru escalada, rauri tumultoase pe care se poate practica raftingul, la care se adauga 2.712 pesteri. Se evidentiaza pestera Vantului, cu o lungime estimata de 50 de kilometri, la care se adauga avenul V-5. E o pestera pe verticala, adanca de 500 de metri.
3.000 de accidente anual
Sa pleci pe munte in pantofi de oras. Fara echipament, fara hrana, fara apa. Te avanti in locuri pe care nu le cunosti. Nici macar nu ceri parerea salvamontistilor, sa stii daca e bine sa mergi pe unde vrei tu. Pe urma cazi intr-o prapastie. Sau te ratacesti. Ajungi in cine stie ce vagauna. Altii se dau mari "exploratori" si nu mai stiu sa iasa din labirintul unei pesteri. Sa nu-i uitam nici pe cei care vor sa se "bata" cu apele inspumate ale unui rau, la bordul caiacului in care s-au urcat pentru prima oara. "Oameni care nu respecta legile nescrise ale muntelui", zice seful salvamontistilor bihoreni, Istvan Pinter. Statistica e ingrijoratoare: la nivelul Romaniei – aproape 3.000 de accidente pe an.
"Numai in judetul Bihor a crescut de patru ori, din 2005 incoace, numarul celor care si-au pus viata in primejdie", spune acelasi interlocutor, care ne da si alte cifre. E un total al situatiilor de risc din acest judet pe ultimii patru ani – 490 de raniri in randul montaniarzilor care "atacau" inaltimile, 410 "tamponari" la schi, 63 de necazuri pe rauri si, din fericire, numai noua rataciri in pesteri.
Tabere de medicina montana din 2001
Daca la facultate inveti "medicina de oras", in schimb la cursurile din munti te formezi ca medic care poate sa-si faca munca in situatii speciale. Acesta este principiul de la care porneste discutia cu Hadrian Borcea, medicul-sef al SMURD-Oradea si promotor al noului concept de medicina montana. Ce-i drept, ideea are ceva timp de cand s-a "dospit" pe meleagurile noastre, dar radacinile ei sunt in acelasi judet Bihor. Totul a inceput in 2001, cand o parte din studentii medicinisti ai Universitatii din Oradea au format un grup numit MASH – Medical Adventure School in Holiday.
Tinerii s-au adunat de atunci, an de an, in tabere de corturi, prin Apuseni, pentru a invata sa acorde primul-ajutor drumetilor accidentati in munti. Asta insemna, in primul rand, sa stie la ce se refera orientarea in teren, deprinderea abilitatilor in cautarea unei victime si metode de acordare a primului-ajutor in mijlocul pustiului. Ideea a fost sustinuta de la bun inceput de Serviciul Salvamont Bihor, care i-a introdus pe studenti in tainele muntelui.
Primul antrenament pentru medici
Dar anul trecut s-a mers mai departe, in cadrul unui proiect in care au fost cooptati medici. De data asta s-au implicat SMURD-Oradea si Federatia Romana de Speologie, alaturi de Salvamont-Bihor, iar la cursurile tinute in zona suncuius, in defileul Crisului Repede, s-au strans 16 cadre medicale, dintre care cinci femei, toti tineri, din domeniul medicinei de urgenta, veniti din judetele Bihor, Cluj, Iasi, Mures si Timis. "Am vrut sa vedem care va fi reactia lor, cum se vor adapta la situatiile extreme", explica doctorul Borcea experimentul facut in 2008, in perioada 8-15 septembrie. Lucrurile au mers foarte bine, ni se spune, in ciuda vanatailor si a oboselii de care s-au plans participantii. Normal, pentru ca trebuia sa faci tot ceea ce face un salvamontist pe munte – de la ascensiunea pe creste pana la coborarea pe coarda.
La care s-a adaugat si aventura unui drum prin intunericul si umezeala dintr-o pestera. Cursurile teoretice au fost sustinute de profesori de la Universitatea din Oradea, dar partea practica a cazut in seama salvatorilor montani, care i-au pus la munca pe oamenii in halate albe. "Prezenta medicului de urgenta in zonele montane este o extensie a spitalului. E important ca orice bariera tehnica sa fie eliminata din calea unei echipe medicale, astfel incat cadrele sanitare sa poata ajunge in orice loc, oricat de dificil ar fi, pentru salvarea unui om", ne explica Hadrian Borcea faptul ca un doctor poate avea cabinetul medical oriunde, chiar si in creierii muntilor, daca e nevoie.
Baza de antrenament cu bani europeni
Lucrurile au luat amploare dupa infiintarea, cu trei ani in urma, a unei organizatii neguvernamentale – SARTIS – ceea ce inseamna Serviciul pentru Asistenta in Situatii Speciale. Noua entitate are la baza un parteneriat intre SMURD-Oradea, Salvamont-Bihor, Asociatia Studentilor Medicinisti din Oradea, Universitatea din acelasi oras, Crucea Rosie Romana si Centrul National Roman de Resuscitare. De aici a pornit un proiect cu bani europeni, in valoare de 300.000 de euro, care va deveni operational in cursul acestui an. Se va aplica astfel modelul din alte tari, unde exista baze de antrenament pentru constituirea echipelor formate din medici, salvamontisti si pompieri. Cele trei categorii vor fi instruite in viitorul centru national care se va afla in apropiere de localitatea Santion din judetul Bihor.
Astfel, vor exista si in tara noastra echipe complexe, capabile sa intervina in urma unor dezastre, dar nu numai pe munte sau in pesteri, dar si in mediul urban, in urma unor cutremure sau explozii. Fie ca sunt medici, salvamontisti sau pompieri, toti vor fi capabili sa "rastoarne" orice obstacol din calea lor, de la munti pana la betoane, pentru salvarea de vieti omenesti.
300 de cursanti pe an
Viitorul centru, asa cum ni-l descrie doctorul Hadrian Borcea, va dispune de sali pentru pregatirea teoretica, simulatoare pentru gestionarea unor situatii de criza si poligoane pentru lectii practice. Aici se vor putea instrui aproximativ 300 de oameni pe an – medici, salvamontisti si pompieri. "Principalul rezultat va fi munca in echipa, astfel incat toti cei implicati sa devina profesionisti pentru situatii speciale", conchide seful SMURD-Oradea. Iata cum imaginea clasica a medicului – in halat alb si cu stetoscopul la gat – va suferi o schimbare radicala. Vom vedea de acum inainte discipoli ai lui Hypocrat cu echipament special pentru ascensiunea montana, in costum de scafandru sau vaslind de zor intr-un caiac pe un rau infuriat.
