Unul dintre cei mai cunoscuti chirurgi esteticieni din estul Europei, doctorul Toma Mugea din Cluj, a devenit producator de branza. Medicul, care este si presedintele Academiei Balcanice de Chirurgie Cosmetica si al Societatii Romane de Chirurgie Estetica, are o stana cu 300 de oi la poalele Muntilor Apuseni, in judetul Cluj. In Apuseni, doctorul Mugea, reprezentantul pentru Romania al Academiei Europene de Chirurgie Cosmetica si al Academiei Americane de Chirurgie Cosmetica, inventeaza noi retete de branza de oaie si de capra si se lupta pentru pastrarea traditiilor pastorale ale motilor. El asteapta si doi-trei ani inainte de a breveta o noua reteta.
Profesorul doctor Toma Mugea si-a castigat la Cluj o dubla reputatie. Pe de o parte, el este considerat unul dintre cei mai buni chirurgi esteticieni din Romania, iar pe de alta parte, in calitate de manager al celei mai mari clinici de profil din Romania, este apreciat ca fiind un bun om de afaceri. Putina lume stie insa ca, dincolo de activitatea medicala, academica si de afaceri, profesorul doctor Toma Mugea a devenit oier si branzar. Medicul are o turma cu 300 de oi si capre si o pasune de 100 de hectare la poalele Muntilor Apuseni, pe Valea Somesului, la cativa zeci de kilometri departare de Cluj. Locul se numeste Coasta Luncii si apartine de comuna Capusu Mare. In stana sa din judetul Cluj, doctorul Toma Mugea se lupta pentru pastrarea traditiilor pastorale ale romanilor. Ferma sa, numita Ijarul, produce branza dupa retete traditionale romanesti. "Ciobanii care lucreaza la ferma respecta ceea ce au invatat de la mosii lor", spune Toma Mugea.
Adica pregatesc telemea "tanuta in zar", branza framantata sau cas dulce. "Eu insa i-am «pervertit» la branzeturi cu mucegai, la telemea conservata in ulei presat la rece si alte specialitati", marturiseste profesorul universitar din Cluj. Branzeturile sale, care respecta standardele eco, au devenit deja celebre in Transilvania. "La ferma noastra de la Coasta Luncii nu folosim decat produse naturale care se gasesc in zona, avem gradina noastra, nu cumparam decat ulei si apa minerala", spune renumitul chirurg. si asta, pentru ca, pe langa retetele traditionale, Toma Mugea a inceput sa foloseasca diferite ingrediente si modalitati de preparare si, astfel, au luat nastere noi sortimente de branza. "Am inceput si sa citesc in domeniul respectiv si am facut si experimente, pentru ca, oricum, eram obisnuit si cu tehnica asta. Sigur ca nu suferea nimeni de pe urma experimentelor.
Eventual, nevasta-mea spunea: «Branza asta-i buna de aruncat»", glumeste profesorul Mugea. Inainte sa patenteze o reteta, proprietarul stanii din Apuseni asteapta uneori si cate doi-trei ani, timp in care branza respectiva este evaluata de apropiatii sai, adica de sotie, de fiicele Ruxandra si Sanziana sau de ginerele Mihai. "Acum, inca suntem in plin proces de stabilizare a tehnologiei", spune chirurgul estetician devenit branzar. Materia prima pentru branzeturile Ijarul este reprezentata de doua feluri de lapte. Angajatii profesorului Mugea folosesc in proportie de 80 la suta lapte de oaie si 20 la suta lapte de capra. Apoi, in componenta fiecarui fel de branza intra o serie de ingrediente tinute "la secret", pana cand, in cursul acestui an, profesorul Toma Mugea isi va patenta retetele.
Desi este foarte pasionat de noua sa activitate, Toma Mugea spune ca ramane fidel primei sale profesii, cea de medic. "Munca la ferma este o odihna, o deconectare. Sa nu credeti ca ferma ma intretine. Este invers. Din activitatea cealalta sustinem ferma, pentru ca suntem in faza de crestere, de dezvoltare, de consolidare. Eu as fi bucuros ca, daca vom fi sanatosi, pensia sa mi-o petrec acolo, sa nu cer bani de la nimeni", spune profesorul clujean. Pana atunci, el merge cam de doua ori pe saptamana la ferma.
"Totul a inceput cu patru oi"
Renumitul medic marturiseste ca nu credea ca va ajunge proprietar de stana. "Aceasta activitate cu cresterea animalelor a venit peste mine. Sa nu credeti ca eu m-am dus undeva si mi-am zis: «No, hai sa ma apuc sa cresc animale». Nu, totul a inceput cu patru oi. Incet-incet, mi-am dezvoltat ideea. Nu a fost cea de productie, ci cea de a participa la traditia locala: cand se intalneste lumea cu oile la impreunat, cand se intalneste la muls, cand se imprastie oile, cresterea lor peste iarna si asa mai departe", spune renumitul chirurg. Insa ceea ce a fost un hobby a devenit, prin forta imprejurarilor, o adevarata provocare. "Momentul de cotitura a fost acela in care un amic, cu care eram tovaras in cresterea animalelor, sa spun, a spus ca nu mai doreste sa continue si ma lasa cu animalele.
Si sa hotarasc ce fac: ori le tin, ori le vand. si mi s-a parut o provocare din partea lui, un lucru incorect ca in pragul iernii sa spui: «Fa ce vrei cu 50 de oi». si atunci m-am ambitionat, am angajat doi ciobani si, cum 50 de oi erau prea putine pentru doi ciobani, am mai cumparat pana la 25", isi aminteste profesorul Mugea. El spune ca toata familia sa se bucura de noua viata pastorala de la fiecare sfarsit de saptamana. "Daca intr-o zi obisnuita ajung acasa la ora opt-noua seara si de dimineata de la opt imi petrec activitatea numai intr-un spatiu inchis, intre zidurile unei constructii de beton, este cu totul altceva ca dimineata sa poti vedea rasaritul soarelui din pat, servind cafeaua, sa te duci sa te plimbi in gradina, sa mergi sa vezi ce fac animalele si asa mai departe", spune medicul.
Chiar daca nu a invatat sa mulga sau sa tunda oile, profesorul clujean poate sa le dea lectii celor trei ciobani care muncesc in prezent la stana sa in domeniul prepararii branzei. Secretul lui Toma Mugea este reprezentat de mica biblioteca de specialitate pe care si-a adunat-o, in care are deja cateva zeci de volume.
Doctor pentru zeci de occidentali
Profesorul Toma Mugea detine una dintre cele mai importante afaceri medicale private din Romania. Este vorba de o clinica de chirurgie estetica din Cluj, care a fost ridicata pe locul unei foste croitorii. "Este, de fapt, tot o croitorie, dar de oameni", spune cu umor profesorul clujean. Clinica are sapte etaje, un restaurant propriu, cu terasa, iar dotarile ei sunt printre cele mai bune din Europa, spun colegii doctorului Mugea. Mai mult de jumatate din pacientii clinicii sunt straini care vin sa se opereze la Cluj pentru ca preturile sunt de cateva ori mai mici decat in Occident. Toma Mugea povesteste ca, cel mai adesea, femeile apeleaza la el pentru operatii la san. Barbatii vin, in general, pentru liposuctii. Medicul spune ca isi permite sa ii refuze pe clientii ale caror cerinte i se par ciudate. Asa s-a intamplat cu un tanar care dorea sa se opereze ca sa semene cu actorul Jean-Claude Van Damme.
Alteori, clientii renunta sa se opereze la el. De pilda, surorile Irimia, cunoscute sub numele de scena Cheeky Girls, devenite vedete in Marea Britanie, care sunt fiicele unui medic clujean. Cele doua gemene au platit in Londra 40.000 euro pentru implanturi mamare. Operatia lor nu a reusit, asa ca au venit la Cluj. Pentru ca pretul cerut de profesorul Mugea, de 5.000 euro, li s-a parut prea mare, ele au apelat la serviciile altui medic.
Medic militar
Profesorul Toma Mugea este ofiter in rezerva. De altfel, el a inceput sa lucreze, la 23 de ani, la Spitalul Militar Central din Bucuresti, cu gradul de locotenent. In anul 1990 a demisionat din armata, dupa ce superiorii sai au refuzat sa il lase sa plece la Londra, unde primise o bursa de o luna. A lucrat o perioada la Clinica de Chirurgie I din Bucuresti, insa in anul 1994 a decis sa inceapa o activitate pe cont propriu. A deschis un cabinet in Bucuresti, primul cabinet de medicina estetica din Romania. Ulterior, profesorul Mugea s-a mutat, cu tot cu cabinet, la Cluj. Cabinetul s-a dezvoltat si a ajuns clinica de chirurgie estetica. Ea este cotata de specialisti drept cea mai buna dintre cele 15 care functioneaza in Romania. Toma Mugea este membru al mai multor academii si societati de chirurgie din intreaga lume.
Traditie
Oieritul in Muntii Apuseni are o straveche traditie. In zona in care se afla turma lui Toma Mugea existau stane inca de pe vremea dacilor. In Evul Mediu, oierii au luptat in oastea legendarului voievod Gelu, ucis in lupta de maghiari. Cateva secole mai tarziu, branzeturile din Apuseni aprovizionau curtea princiara din Cluj, pe cea regala din Buda sau pe cea imperiala din Viena. Exista legende care spun ca cel mai mare rege al Ungariei, Matias Corvin, care s-a nascut la Cluj, era mare amator de cas dulce de oaie, asezonat cu mere si cu nuci, servit cu ceapa verde si "udat" din belsug cu vin rosu.
