Ponta şi-a învăluit atacul la adresa alinietului 8 al articolului 44 din Constituţie în diversiunea confiscării autovehiculelor celor care comit infracţiuni rutiere grave. “Cred că trebuie să avem acele modernizări, upgradări, ale abordării unor drepturi fundamentale, cum e dreptul de proprietate. Da, eu, de exemplu, susţin, poate o să fiţi uimiţi, că ideea sechestrării şi confiscării bunurilor provenite din infracţiuni este ceva necesar.Am văzut ieri câtă agitaţie a provocat o simplă afirmaţie a mea că am putea introduce, după o modificare constituţională, ca sancţiuni confiscarea unor bunuri folosite la săvârşirea unor contravenţii sau infracţiuni“. El a precizat că toţi apostolii proprietăţii s-ar fi simţit lezaţi că vrea să confişte maşina cuiva care merge cu 250 de kilomentri pe oră printr-un sat din România.
Dar nu despre maşini este vorba aici, ci despre abrogarea textului amintit, care nu mai figurează în nici o altă Constituţie europeană, cu excepţia Republicii Moldova. Miza este enormă pentru că, în pofida existenţei unei directive a Comisiei Europene privind confiscarea extinsă, în pofida unor programe derulate în acelaşi domeniu împreună cu experţi din Statele Unite, nimic nu a putut fi mişcat în România în acest sens. Averile furate, rămân bine-mersi furate iar confiscările limitate. Cu toată disponibilitatea arătată de Ponta, nici la această revizuire a Constituţiei, chestiunea nu are şanse să fie rezolvată. Potrivit profesorului de Drept Ştefan Deaconu, prima decizie a Curţii Constituţionale de menţinere a acestei prevederi datează din 1996. CCR a revenit cu decizii similare în 2003, când Guvernul Adrian Năstase a încercat să o elimine, şi în 2011, atunci când preşedintele Traian Băsescu a încercat acelaşi lucru.
Potrivit lui Deaconu, situaţia poate fi deblocată dacă se admite că prezumţia dobândirii licite este doar o prezumţie şi, ca atare, poate fi soluţionată la un nivel legal inferior Constituţiei. La rândul său, profesorul Ion Stanomir, fostul preşedinte al Comisiei prezidenţiale de revizuire a Constituţiei, crede că eliminarea acestei prevederi este posibilă dacă va exista suficientă voinţă politică şi susţine că “dacă va fi eliminată, acest lucru nu va fi un atac la adresa statului de drept“. Nu de aceeaşi părere este şi fostul ministru al Justiţiei şi actual preşedinte al Comisiei juridice din Senat, Tudor Chiuariu, care a venit imediat cu o replică la declaraţiile lui Ponta: „Cred că actualul text constituţional, de la articolul 44, alineatul 9 «bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii», după părerea mea acest text constituţional este acoperitor şi pentru situaţia pe care o aveţi în vedere şi care e în discuţie şi anume când o infracţiune sau o contravenţie a fost săvârşită folosindu-se un autovehicul. (…) Avem bază constituţională pentru a prevedea această măsură în lege, deci nu e nevoie să modificăm Constituţia în această privinţă. Mai mult, nici nu putem să o modificăm, Curtea Constituţională s-a pronunţat deja că acest articol nu poate face obiectul revizuirii”. Chiuariu a precizat că şi în cazul exproprierilor există prevederi constituţionale suficiente, existând posibilitatea ca prin lege să fie reglementată o procedură accelerată în instanţă în privinţa cauzelor pentru exproprieri.
“Cred că e destul de periculos însă să vorbim mai ales în România, pentru că au fost în trecut, până acum 23 de ani au fost încălcate grav drepturile de proprietate şi e periculos să vorbim de faptul că am putea să introducem excepţii sau altceva, nu. Ce avem noi în Constituţie e în linie cu standardele europene şi cu standardele celor mai civilizate state şi aceste lucruri trebuie să rămână aşa”. Dar cum nu este vorba despre maşini, nu este vorba despre dreptul de proprietate, ci despre averile dobândite ilicit. Din declaraţiile lui Chiuariu reiese limpede că PNL doreşte ca “lucrurile să rămână aşa cum sunt”.
Parlamentul şi statul de drept
În schimb, PSD şi PNL par să fi ajuns la un consens în ceea ce priveşte extinderea rolului Parlamentului în dauna preşedintelui. Ponta a anunţat că “este necesar să clarificăm raporturile între preşedinte şi prim-ministru. Cea mai bună soluţie este ca în bătălia dintre preşedinte şi prim-ministru să câştige Parlamentul”. În acelaşi sens al unei extinderi la limita populismului a puterilor Parlamentului au mers şi propunerile PNL formulate la începutul lunii martie.
Cei doi au dat asigurări că noua Constituţie nu va aduce cu sine dominaţia majorităţii asupra minorităţii, dar creşterea puterii Parlamentului duce inevitabil către acest deznodământ. Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, 51% din români cred că noua Constituţie trebuie să modifice raporturile dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament, dar atunci când vine vorba despre cum ar trebui modificate, atunci părerile sunt mai împărţite. Astfel, nu mai puţin de 37% îşi doreşte menţinerea atribuţiilor Preşedintelui, în vreme ce, în ceea ce priveşte Parlamentul, situaţia este ţi mai ambiguă, cu procente de 22% care îşi doresc atât reducerea cît şi sporirea puterilor Parlamentului.
Diminuarea atribuţiilor Curţii Constituţionale ar fi o altă modalitate de creştere a puterii Parlamentului, atrage atenţia Ion Stanomir. În acelaşi stil criptic, Ponta a evocat diminuarea puterilor Curţii Constituţionale, declarând că „modul în care s-au desfăşurat lucrurile în ultimii ani ne-au arătat că există lacune în Constituţia României, că există prevederi foarte bune, care însă au fost interpretate abuziv şi trebuie şi mai bine securizate, şi că am procedat aşa cum se întâmpla în urmă cu 2000 de ani în dreptul roman: ne-am adresat pretorului, adică Curţii Constituţionale“.
Astăzi, conferinţa Forumului Constituţional are programată o dezbatere privind modificările constituţionale în justiţie. Până acum, nu avem în acest sens decât propunerea PNL de diminuare a statutului procurorilor din magistraţi în funcţionari publici.
Ponta a promis ieri că toate recomandările şi observaţiile Comisiei de la Veneţia vor fi considerate „obligatorii“ şi vor fi introduse în proiectul final al Constituţiei, dar Chiuariu a ţinut să atragă atenţia că nu sunt chiar atât de obligatorii şi că a le considera astfel înseamnă a pune „carul înaintea boilor“.
