În paralel cu mortalitatea piscicolă înregistrată pe scară largă în această vară, specialiştii în cercetări marine au identificat un alt fenomen îngrijorător. În urma unor scufundări la baza digurilor s-a observat că şi midiile au murit. „În zona digurilor din sudul staţiunii Mamaia, fenomenul de mortalitate a midiilor a fost observat până la o adâncime de 10-12 metri. Este pentru prima dată de când sunt la institut când s-a ajuns la o asemenea adâncime”, a precizat doctor inginer Simion Nicolaev, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”. O situaţie asemănătoare a fost observată în 1991, însă nu la o astfel de amploare.
Biodiversitatea marină va fi anihilată de poluarea solului, a apei şi a aerului, cei mai importanţi factori poluatori fiind fluviile Nipru, Don, Nistru şi Dunărea, a avertizat Kenan Kuri, preşedintele confederaţiei ONG-urilor din zona Mării Negre, „Kardoga”. „Numai Dunărea varsă în Marea Neagră 60.000 de tone de fosfor şi 340 de tone de azot anorganic în fiecare an” a explicat Kenan Kuri. Alte motive ale poluarii excesive sunt pescuitul excesiv şi necontrolat, turismul în masă şi deşeurile revărsate în apă. „În cadrul unui plan de acţiune convenit în urmă cu 14 ani, ţările riverane s-au pus de acord asupra unor măsuri critice privind refacerea şi dezvoltarea ecosistemului însă, în ciuda eforturilor, au eşuat în demersul lor”, a mai precizat Kuri. La rândul lor, specialiştii români susţin că, în aproximativ 30 de ani, viaţa subacvatică va dispărea complet din Marea Neagră, din cauza hidrogenului sulfurat (H2S), un gaz solubil în apă şi produs permanent de o specie de bacterii.
Cel mai grav este că, cel puţin în cazul desalinizării şi încălzirii apei, nu se poate face nimic. „Nu putem interveni. Zilele următoare vor publica un raport referitor la fenomenele din acest sezon”, a explicat directorul Institutului „Grigore Antipa”. Reamintim că la sfârşitul lunii iulie, litoralul a fost invadat de mii de peşti morţi. În urma investigaţiilor, specialiştii au stabilit că la originea acestui fenomen au fost temperaturile ridicate din ultima perioadă, care au făcut ca apa mării să „fiarbă” la 30 de grade, dar şi aportul masiv de apă dulce provenită din Dunăre.
Soluţia grecească antipoluare
Efectele deversărilor ar putea fi eliminate total în zona litoralului românesc prin punerea în funcţiune a unui nou sistem de descărcare a apelor uzate în mare. RAJA Constanţa se află în faza finală cu derularea unui proiect cofinanţat prin fonduri europene, în valoare de aproape 19 milioane de euro, şi care prevede construcţia unor conducte lungi de până la 3,8 kilometri, cu ajutorul cărora se vor deversa apele uzate în larg, într-o zonă neutră. Este primul proiect de acet gen din Marea Neagră şi are ca model un sistem asemănător pus în funcţiune în Grecia. Potrivit specialiştilor, în cinci ani după deschiderea conductelor, zona litoralului ar trebui să fie curăţată de factorii poluatori.
Stavridul ocoleşte litoralul românesc
Pescarii de la Marea Neagră au observat, la rândul lor, fenomene ciudate. „Am prins foarte puţin stavrid. În mod normal, bancurile de peşti trebuiau să ajungă până pe 20 august în zona litoralului. Până acum nu s-a întâmplat acest lucru”, a precizat Puiu Iordache, secretarul general al Asociaţiei de Pescuit Sportiv şi Agrement Delfinul din Eforie Sud. Pescarii au mai sesizat un fenomen de mortalitate ridicată şi în rândul căluţilor de mare, specie ameninţată cu dispariţia.
Apa moartă
În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, cauzate în cea mai mare parte eroziunii costiere, eutroficării, insuficienţei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate şi managementului neadecvat. Diversitatea biologică a scăzut dramatic. Au avut loc accidente ale unor petroliere care au dus la poluarea cu ţiţei, iar numărul acestora probabil că va creşte, având în vedere rutele transportului de petrol dinspre Marea Caspică spre Europa. Conform unui raport de supraveghere GEFw, Marea Neagră este considerată cea mai serios degradată mare a planetei. Mai multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare din Marea Neagră au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie, din cauza stratului de apa „moartă” de pe fundul mării, care s-a format exclusiv din cauza poluării, potrivit unui raport publicat anul trecut de institutul constănţean „Grigore Antipa”. Marea Neagră riscă să devină o mare moartă în adevăratul sens al cuvântului din cauza faptului că apa moartă continuă să „înghită” apa oxigenată în care trăiesc peştii şi nevertebratele, cu atât mai mult cu cât este un bazin aproape închis, fără posibilitatea de curăţare a apei.
