Fondatorul economiei moderne, Adam Smith, a afirmat, inca din sec. al XVIII-lea, ca orice intrunire intre comercianti este susceptibila a se transforma intr-o conspiratie impotriva clientilor lor. Fie ca iau forma fixarii preturilor, a partajarii pietelor sau clientilor, fie a limitarii volumului vanzarilor, intelegerile dintre concurenti, indiferent daca sunt exprese sau tacite, constituie carteluri. Aceste intelegeri sunt extrem de daunatoare concurentei si sunt sanctionate corespunzator de Legea concurentei din Romania, ca si cele din toate tarile dezvoltate, fiind denumite generic ''hard-core restrictions''.
In multe tari legea concurentei se numeste legea antitrust, cuvantul „trust” fiind un sinonim pentru cartel, semnificand o asociatie corporativa angajata concertat in controlul productiei si distributiei unui produs/serviciu.
In Romania multe patronate si asociatii profesionale au preluat rolul ministerelor si fostelor cen-trale de ramura unde se raportau vanzarile, se stabileau strategiile privind politica de preturi, nivelul marjelor de profit sau identitatea clientilor. Consiliul Concurentei, in numeroase interventii, a atentionat aceste structuri organizatorice asupra gradului si tipului de coordonare a membrilor in scopul prevenirii incalcarii Legii concurentei prin incheierea de intelegeri anticoncurentiale.
Consiliul Concurentei a derulat in perioada 1 septembrie 2004-31 august 2005 46 de investigatii. Dintre acestea au fost finalizate 25, realizandu-se o crestere de 138% fata de perioada corespunzatoare anterioara.
