» La 6 kilometri de Vaslui, dupa ce treci printr-o padure deasa de fag, iti apare in fata, la buza unui deal, un satuc. E un sat simplu, de oameni pentru care painea coapta in cuptor are o valoare inestimabila, iar bobul de grau este existenta suprema pe pamant.
» In zona acestui sat, spun unii istorici, s-ar fi purtat celebra batalie de la Podu Inalt, motiv de mandrie pentru localnici. Putini stiu insa ca acest sat a fost cladit de unguri, in inima Moldovei lui stefan cel Mare.
Daca vei merge prin sat, nu vei gasi nimic in comun cu obiceiurile unguresti, pentru ca sutele de ani de existenta au transformat totul, inclusiv gandirea oamenilor. Izvoarele istorice vorbesc insa de popularea satului Chitoc, acum 200 de ani, cu cateva zeci de unguri adusi din satul Cojocna (Cluj). Asta, dupa ce Chitocul a fost decimat de hoardele de tatari si turci. Neavand case unde sa stea, ungurii au stat direct pe pamant ani de zile. Experienta lor de viata a dat nastere unei uraturi cunoscute in toata tara: "Noi suntem de la Chitoc/Unde-ngheata apa-n troc/si sarmalele pe foc", aluzie la perioada de iarna, cand stateau si indurau frigul moldovenesc in niste corturi improvizate. Astazi, in satul Chitoc nu mai exista nici o familie cu nume unguresc. Preotul paroh, Vasile Iulian Pila, tine cu sfintenie cheia bisericii, veche de peste 150 de ani. Interesant este ca incuietoarea bisericii de la Chitoc este originala, functionand neintrerupt din 1855 incoace.
Ungurii au venit la Chitoc prin anul 1800, cumparati de un boier moldovean care dorea sa populeze mosiile cumparate langa targul Vasluiului. Este o parte din istoria satului Chitoc, situat langa padurea Paiu, la 6 kilometri de orasul resedinta. Un sat cu o istorie zbuciumata, la fel ca toate satele din partea aceasta de tara. Conform preotului Vasile Iulian Pila, "dupa o atenta cercetare a documentelor, credem ca satul Chitoc are o vechime mai mare decat cea atestata de cel mai vechi document pe care l-am gasit". "Este vorba de un suret de pe o scrisoare ce consemneaza la data de 31 mai, anul 7125 (1617), vanzarea unei posti din mosia mostenita de Samfira lui Mihaila din Hitoci lui Iacop si femeii sale, contra sumei de 14 taleri", spune preotul. "Se observa astfel ca, initial, satul se numea Hitoci, iar in sutele de ani care au trecut peste aceste locuri s-a transformat in Chitoc. Revenind la istoria Chitocului, putem spune ca incepand cu 1617 sunt numeroase documente care privesc existenta localitatii. Prin 1648, boierul Topali ridica aici un conac.
In perioada 1690-1840, paradoxal, nu se gasesc stiri despre sat, ceea ce vine in sprijinul ipotezei ca a fost parasit, aproape in totalitate, o data cu trecerea mosiilor din Costesti si Chitoc in averea boierului Gligorascu, fost vataf al paharniciei lui Antohie. In timpul acestui boier, scriu izvoarele istorice, satul a fost repopulat cu unguri din zona Cojocna (Cluj), cumparati pe bani buni", a mai spus preotul.
Credinta in Dumnezeu a unui boier moldovean
Istoria Chitocului este legata, fara doar si poate, de postelnicul stefan Angheluta, care a cumparat in 1852 aceste locuri. Noul boier reface conacul, aflat intr-o stare jalnica, si incepe constructia bisericii, care va fi sfintita pe 30 septembrie 1855. stefan Angheluta deschide la Chitoc o scoala cu internat, unde erau pregatiti circa 100 de elevi in cadrul unui seminar teologic. Aici au studiat multi tineri din judetele Vaslui, Iasi si Galati, care au devenit preoti cunoscuti peste timp. Printre acestia, Iacob Antonovici, care va deveni mai apoi episcop de Husi. stefan Angheluta, devenit mai apoi spatar la Divan, a murit dupa 1861, in conditii greu de imaginat. "Nu avea copii, iar sotia sa murise cu ceva timp inainte.
Rudele boierului s-au repezit, in timp ce acesta era pe masa, sa fure tot din conac si biserica. Tot ce a fost de valoare a disparut in cateva ore. Rudele nici nu s-au obosit sa-l ingroape pe boier, astfel ca oamenii locului si-au facut mila si l-au dus la Vaslui. A fost ingropat in apropierea Bisericii Sf. Ioan, dar in 1925, cand s-au deschis lucrarile la santierul arheologic Curtile Domnesti, fiind mutat intr-o groapa comuna", explica preotul paroh. In urma boierului Angheluta a ramas o pictura realizata in marime naturala de catre pictorul W. Siffert, in 1861, in care acesta apare alaturi de sotia sa, Smaranda.
Pastreaza cu sfintenie cheia bisericii
O poza din 1909, in care apare preotul Ioan Urzicescu, in fruntea Consiliului Parohial, demonstreaza o activitate religioasa sustinuta in sat. Biserica a suferit numeroase lucrari de intretinere si refacere in ultimii 100 de ani. De la preotul Urzicescu aflam ca parohii care s-au perindat pe la Chitoc au incercat sa dea cladirii bisericii o noua fata. Actualul paroh, Iulian Pila, cel de-al 17-lea preot din Chitoc, a inceput o lucrare extrem de grea si pretentioasa. "Norocul nostru a fost ca, in atatea sute de ani de existenta, lumea nu prea a intrat in biserica, astfel ca picturile s-au pastrat foarte bine, peretii nefiind afumati de la lumanari", explica parohul. Pe locul conacului boieresc, in apropierea bisericii, functioneaza o subunitate silvica. Trecutul, atat cat a mai ramas la Chitoc, are insemne aparte.
Este vorba de o cheie cu care se deschide si inchide usa de la biserica, fabricata in septembrie 1852. De 17 generatii, preotii pastreaza cu sfintenie cheia bisericii. In biserica mai sunt tot felul de icoane, vechi de 150-200 de ani, care i-au tentat pe infractorii pusi pe jaf si distrugere. Dar puterea lui Dumnezeu a fost mare si acum toate obiectele vechi sunt la locul lor. Preotul Pila vrea sa refaca, in trei ani, cladirea bisericii. S-a apucat de treaba, desi are foarte putine fonduri.
» "Neam de unguri"
In satul Chitoc, conform ultimului recensamant, sunt 860 de crestini ortodocsi si 55 de crestini dupa evanghelie. Cel mai interesant este modul in care evanghelistii au prins radacini in acest sat. Dupa terminarea primului razboi mondial, doi soldati din sat, intorsi din Cehia, au anuntat ca au trecut la un alt cult religios, "Crestini dupa evanghelie". In ani, au mai aderat la acest cult si alte familii din sat, in total 11, cu 55 de suflete. Acestea au propriul mod de exprimare a credintei, fiind finantati de crestini evanghelisti din Germania si SUA. "Noi suntem neam de unguri, asa am aflat din tata in fiu. Acu’ cu evanghelistii nu avem nimic, insa prea primesc bani si alimente fara sa faca nimic", spun oamenii intalniti pe ulite. Rivalitatea dintre satele invecinate isi are o parte amuzanta.
Daca-i intrebi pe cei din satul resedinta despre Chitoc, iti vor raspunde simplu: "Neam de unguri". Sintagma are la baza tocmai originea celor adusi aici din Ardeal, acum 200 de ani. Surpriza mare vine atunci cand intrebi localnicii despre cei din satul vecin Corbu. Vei auzi expresia: "Neam de rusi". Se spune ca in Corbu au fost adusi rusi din Basarabia, in primul razboi mondial, care s-au stabilit pe aceste meleaguri.
