De 46 de ani, omul acesta cotrobaie, la propriu, prin capetele oamenilor. A deschis craniile si a pipait cu mana creierele a peste 25.000 de insi. Pe majoritatea i-a facut bine si i-a redat societatii. A operat mii de tumori si anevrisme cerebrale. Practic, in intreaga lume, nimeni nu ii egaleaza nici macar pe jumatate uriasa experienta. Iti vine greu sa crezi ca provine dintr-o familie de tarani saraci. Maica-sa avea patru clase, iar tatal era nestiutor de carte. S-a nascut la Darabani, judetul Botosani, in nordul extrem al tarii, cam pe-acolo unde se atarna harta-n cui, si a invatat la Iasi, Bucuresti si New York. A implinit 74 de ani, este medic si din ’81 e seful Sectiei de neurochirurgie vasculara de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitala.
Il cheama Leon Danaila si i se spune "Sculptorul de creiere".
A inceput sa repare la creierii oamenilor cand, practic, nu exista neurochirurgie in acceptiunea moderna a cuvantului. Este cel care a folosit primul in Romania aparatul "minune" numit "microscop operator", care a revolutionat chirurgia vasculara. "Inainte, cand am inceput eu, in ’61, era un chin. Se introducea un fir cu un beculet electric in capul omului, care lumina cat de cat anevrismul. Lumina era insuficienta. Vedeai oarecum, dar vasele sunt foarte mici. Scoteam tumora cu mana. Profesorul Arseni scotea tumora cu degetul. Era ingrozitor, creierul se umfla si rezultatele erau dezastruoase. Profesorul se enerva si tipa in sala de operatie. In balta aia de sange trebuia sa te concentrezi si sa faci hemostaza (n.r. – oprirea sangerarii) prin electrocoagulare", povesteste profesorul Leon Danaila, seful sectiei a VII-a de Neurochirurgie Vasculara de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucuresti. Cel mai tare in domeniu din tara si, de ce nu, din lume. Statisticile timpului spun ca, pe vremea aceea, din 1.000 de pacienti doar 300 supravietuiau operatiei. Rata de vindecare era si mai mica. Din supravietuitori doar 200 se vindecau. Ceilalti ramaneau cu paralizii, tulburari psihice marcante si afectiuni ale vorbirii.
Bisturiul lui Danaila vs dalta lui Brancusi
Sectia de chirurgie vasculara cerebrala si medulara de la Bagdasar-Arseni, infiintata in 1981 de doctorul Danaila, e unica in tara. Are sapte medici, din care patru opereaza efectiv pe creier leziuni vasculare. "Prin ’84-’85, am patruns asa, mai prin efractie, in arhiva clinicii de neurochirurgie a profesorului C-tin Arseni. Am facut o statistica a operatiilor de anevrisme cerebrale care sunt cele mai frecvente. Mortalitatea era de 49%. Iar in domeniul neurinoamelor de acustic sarea de 51%. Eu cu ajutorul microscopului operator am redus mortalitatea la anevrisme pana la 3-4% iar la neurinoame la 4%", spune doctorul Danaila. Cu parul alb si niste sprancene stufoase, à la Mircea Albulescu, pare extrem de timid si fragil. Are un gen de distinctie caracteristica oamenilor de valoare. Iti vorbeste de parca ai fi cel putin egalul sau, daca nu chiar superior. Mainile, instrumentele maiestriei sale, nu i se odihnesc nici o clipa. Te-ai astepta sa vezi niste degete lungi, de pianist. Nu arata deloc asa. Sunt absolut normale. Numai ca bisturiul tinut de ele devine in sala de operatie precum dalta lui Brancusi.
Cinci-sase operatii zilnic de patru ori pe saptamana
In fiecare zi la patru dimineata e in picioare. De la patru si un sfert pana la sase fara un sfert citeste. La sase fix e la spital unde, pana la sapte, face vizita de dimineata. De la sapte la opt urmeaza consultatiile, iar dupa aceea intra in operatii. Cate cinci-sase pe zi, cu exceptia zilei de luni si a week-end-ului, cand intra in sala doar pentru urgente. Iese abia dupa-amiaza, dupa patru, dar uneori il prinde si sase. "Nu-i totul sa operezi mult, ci sa scoti un om valid, capabil sa munceasca", e modest specialistul. Apoi din nou acasa, unde studiaza pana spre miezul noptii. A doua zi o ia de la capat. Toata viata a invatat. Altceva nu l-a interesat decat sa introduca tehnici noi in arsenalul terapeutic. Spune ca n-are copii pentru ca a avut prea mare grija de restul oamenilor. Singurul hobby ii este medicina. De baut n-a baut niciodata, iar de fumat s-a lasat din studentie. Cu toate astea ia apararea nicotinei: "Fumatul are si un rol pozitiv. Ma refer la memorie", spune neurochirurgul. Singura alta preocupare, dar la un nivel minimal, e sportul. E stelist: "Becali e mai zapacit de fel, dar mai revigoreaza sportul cu banii lui". Politica nu-i place defel, unica emotie in acest sens avand-o in decembrie ‘89. I-a trecut repede. Oamenii se imbolnaveau la fel ca inainte.
1.682 lei – salariul celui mai bun neurochirurg roman
Leon Danaila e invitat la toate congresele de specialitate care au loc in lume. Nu prea are el, insa, timp sa le onoreze pe toate. In urma cu cativa ani, in Grecia, a aflat ca un neurochirurg grec, pentru una sau doua operatii pe luna, de genul celor pe care el le face zilnic, castiga 80-90 de mii de euro. Dintr-un sertar scoate fluturasul de salariu. Luna trecuta a ridicat de la spitalul unde lucreaza de 46 de ani 1.682 lei net. Leon Danaila e medic primar neurochirurg, doctor in medicina, profesor universitar, academician si absolvent al Facultatii de Filozofie-Psihologie. A publicat 35 de carti. La 74 de ani, are un apartament cu patru camere pe langa Hala Traian si un Volkswagen de patru ani luat in rate. Sotia, farmacista de profesie, i-a murit anul trecut. A inmormantat-o la Darabani, acolo unde o scoala ii poarta numele, iar casa parinteasca i-a transformat-o primaria in casa memoriala.
Recunoaste ca pacientii mai vin la el cu "plicul", dar nu multi pentru ca "sunt multi saraci": "Le spun sa cumpere pentru spital, ca un fel de sponsorizari".
Creiere de VIP-uri
In 46 de ani de meserie, le-a reparat capetele lui Ion Voicu, Eusebiu Camilar si chiar pe al fostului premier al lui Kim Ir Sen. "Atunci cand cu nord-coreeanul acela, mi-a fost tare frica: «Doamne-fereste, daca nu iese bine?». Ma pazeau zece coreeni care notau tot ce vorbeam si tot ce faceam. Avea o tumora de marimea unui ou de gaina pe meninge. S-a facut bine", rasufla si acum usurat profesorul Danaila. Un alt episod tensionat a fost cand a trebuit sa-l consulte pe fostul presedinte al Algeriei, Houari Boumedienne. Individul facuse o hemoragie cerebrala in timpul unei vizite oficiale la Moscova si la cererea sotiei care aflase de faima lui Danaila a cerut sa fie consultat de romanasul nostru. Dar medicul n-a mai avut ce opera. Hemoragia atinsese cota maxima. Algerianul era in moarte cerebrala. VIP-urile au creierele la fel de sensibile ca ale oamenilor simpli.
Mazilirea discipolului
Destinul lui Leon Danaila a fost marcat de relatiile personale si profesionale dificile pe care le-a avut cu marele neurochirurg care a fost profesorul Constantin Arseni. La inceput profesorul Arseni ii daduse in grija o sectie deprimanta, cu paraplegici. Nu avea incredere in tanarul doctoras Danaila. Patru ani a stat acolo pana cand l-a dat pe spate pe profesor schimband diagnosticul unui pacient si facandu-l bine cu toate ca nimeni nu-i dadea vreo sansa. Apoi, a operat un pacient in sala in care opera Arseni. "Asistentele isi dadeau coate. «A venit si asta sa-si dea aere». Nu ma mai vazusera. L-am pus pe masa, stiam ce am de facut si bolnavul a evoluat foarte bine. Au ramas fetele stupefiate de rapiditatea mea. Atunci Arseni m-a luat in sectie la el, unde am stat 20 de ani. Am invatat multe de la el si aveam si talent, care in meseria noastra e obligatoriu". Relatia a mers bine pana cand, in ’81, cand s-a intors din America de la o specializare, pacientii incepusera sa-i ceara sa-i opereze el. Profesorul Arseni imbatranise si nu mai vedea bine. "Cand intram cu el in operatie mi se facea frica. Cateodata trebuia sa-l tin de mana…". Arseni suferea de o retinopatie diabetica si devenise invidios pe succesul discipolului sau. L-a mazilit pe Leon Danaila si i-a dat pe mana cea mai prapadita sectie din spital. Norocul lui a fost acela ca a putut lua cu el microscopul operator pe care profesorul Arseni nici nu stia si nici nu putea sa-l foloseasca.
Medic si gospodar
Cand a luat in primire sectia pe care n-a mai parasit-o niciodata, Leon Danaila nu avea nici macar o masa de operatie. A facut rost de una casata, a curatat-o si spalat-o si s-a pus pe treaba. "Era un dezastru. Cimentul era crapat si urcau furnicile pe pereti… Mi-a luat cativa ani s-o pun pe picioare", isi aminteste venerabilul doctor. Se impartea intre operatii si treburile administrative. A facut un memoriu la minister, dar l-au refuzat comunistii din cauza lui Arseni, care se temea ca ramane fara clientela. Noroc cu un ministru al Constructiilor, unu’ Petre, care dupa ce a fost tratat de Danaila i-a facut sectia boboc cu materiale de la Casa Poporului. Fara acte si fara nici o aprobare. Mai mult, a "intepat" niste conducte de gaz si apa calda din apropiere si le-a bagat gaze si caldura. "Atunci Arseni, razbunator, a observat ca mi-am luat avant si a inceput sa ma santajeze. A luat memoriul pe care-l facusem eu si care fusese refuzat la interventia lui, l-a reformulat, l-a semnat cu numele lui si l-a retrimis la minister. N-a reusit sa-mi faca rau", relateaza neutru Leon Danaila despre finele relatiei pe care a avut-o cu fostul sau profesor. Acum sectia sa e cea mai curata si dotata din tot complexul spitalicesc. Mobila, gresia, faianta, termopanele, televizoarele si chiar si unele dintre echipamentele medicale performante au venit din sponsorizari. Leon Danaila nu e numai medic, ci si un bun gospodar. "Acum imi dau seama si ii multumesc lui Arseni ca a vrut sa scape de mine…", se reconciliaza post-mortem discipolul cu maestrul sau.
PERFORMANTa
» "Fiecare celula nervoasa e sfanta"
Statisticile profesorului Danaila sunt zdrobitoare: "Am operat peste 2.760 de anevrisme cerebrale. Am operat si cu laserul, dar microscopul operator e pianul meu. N-am mai gasit pe nimeni cu o statistica atat de mare. Un japonez are o mie si ceva de anevrisme. Acum lucrez la o carte depre ele. A 36-a. Ca sa faci astfel de operatii trebuie sa cunosti la perfectie harta creierului. Fiecare celula nervoasa e sfanta".
