» Plantatia de kiwi din comuna Ostrov, judetul Constanta, a implinit 13 ani. Dupa sase ani de adaptare, plantele au inceput sa rodeasca. Pe cele doua hectare s-a ajuns la o productie de aproape patru tone de fructe.
» Localnicii au botezat fructele exotice "cartofi", pentru ca seamana, la forma si culoare, cu leguma romaneasca. sefa Fermei 1 de la Ostrov, Mihaela Baciu(foto stanga), inginer horticol, ne-a explicat in detaliu de cata munca e nevoie pentru ca plantatia sa fie mentinuta si sa rodeasca in fiecare an.
» Climatul mediteranean din sudul Dobrogei permite cultivarea acestor fructe exotice. Horticultorii de aici au gasit o modalitate eficienta si naturala de coacere a fructelor de kiwi. Dupa recoltare, acestea sunt puse in lazi cu mere pentru a se desavarsi maturatia.
Oamenii nu stiau exact despre ce vorbeam cand i-am intrebat unde se afla plantatia de kiwi. Pe urma si-au dat seama ce vrem, cand le-am spus de fructele exotice pline de vitamina C. "A, pai ziceti asa, cartofii acrisori", se lumineaza la fata un taran. Toata lumea stie aici, in sudul judetului Constanta, in comuna Ostrov, de "cartofii" cei noi. Cel mai usor de ajuns pana acolo e sa treci Dunarea cu bacul, pe la Calarasi, apoi mergi cativa kilometri de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe langa blocurile "vecinilor" de la Silistra, iar in final dai de niste cladiri vechi unde trebuie sa intrebi de Ferma 1 si de Mihaela Baciu, sefa fermei. Mica de statura, dar cu miscari ferme, tanara ne spune ca i-a placut mult sa lucreze aici, dupa ce inainte a facut practica in acelasi loc, ca studenta la Horticultura. A absolvit facultatea de profil din Cluj, dupa care a cerut sa fie repartizata in acest loc. si i s-a implinit dorinta, asa ca de trei ani are grija de actinidia deliciosa, fructul acela cat un cartof, maroniu si paros, pe care il stim cu totii de la supermarket, adus de peste mari si tari.
Dupa 13 ani…
Totul a inceput cu 13 ani in urma, ne povesteste gazda, cand profesorul Florin Stanica, de la Universitatea Agronomica din Bucuresti, acum prorector al acestei institutii, a adus materialul saditor la Ostrov. Kiwi era atunci "limba straina" pentru localnici. Dar zona e propice culturilor exotice, pamantul fiind "argilo-nisipos", conform descrierii stiintifice, in timp ce in aer pluteste un "miros" de Mediterana. "E un climat mediteranean, mai ales ca suntem si pe malul Dunarii, asa ca totul e propice acestei culturi", adauga specialistul. Suntem condusi pe un deal unde prima oara avem impresia ca a fost sadita vita-de-vie. Adevarul e ca in imprejurimi sunt numai plantatii de-ale lui Bachus. Departe in vale casele mici din Ostrov stau parca agatate pe marginea fluviului.
Merele ajuta kiwi la coacere
Aici, sus, la kiwi, vedem cum au rasarit din pamant tulpini care si-au intins bratele pe mai multi metri, fiecare ramificatie fiind sustinuta de o retea din sarma. S-au format astfel un fel de "umbrele" din frunze mari, iar sub ele zarim "cartofii". Deja sunt mari, chiar daca mai e mult pana la coacere. Recoltarea se va face in luna octombrie. Dar nici atunci nu sunt bune de mancat. Dupa ce fructul de kiwi e cules, este pus in mijlocul merelor. Acolo sta cel putin o saptamana. "Merele degaja etilena si ajuta kiwi la coacerea completa", auzim explicatia horticultorului. Acesta e un "secret" pe care romanii l-au descoperit. O conlucrare fericita intre fructele autohtone si soiurile straine! si asta, in conditiile in care in tarile exotice se folosesc felurite substante chimice pentru "maturizarea" fructelor, astfel incat sa fie bune de scos pe piata.
Munca, nu gluma
Recoltele au fost tot mai bune de la un an la altul. De pe cele doua hectare ale plantatiei de kiwi se scot aproape patru tone de fructe. Dupa ce materialul saditor a fost adus aici, au trecut sase ani pana cand plantele au dat primul rod. Lucrarile de primavara inseamna "toaletarea" fiecarei plante in parte, sarme intinse pentru noi ramuri, tratamente contra daunatorilor, la care se adauga "rascolitul" pamantului, pana la o adancime de 80 de centimetri, astfel incat solul sa fie aerisit, iar radacinile fiecarei plante sa aiba loc sa se intinda.
Masculi si femele
Din fericire, iernile din urma au fost blande, asa ca "oaspetii" exotici din Ostrov nu au avut probleme de adaptare la clima romaneasca. "stiu ca a fost o iarna mai grea prin partile astea, in 1998, cu temperaturi de pana la minus 20 de grade, dar nu s-a intamplat nimic rau pentru plantatie, a trecut cu bine peste acel soc", auzim de la interlocutoarea noastra. Cert este ca la ora actuala sunt in total 600 de pomi, dar si aici exista o schema pentru asezarea arborilor in teren. si asta, pentru ca avem de-a face cu o planta unisexuat dioica, asa ca pe plantatie sunt femele si masculi. Pomul mascul nu face fructe, dar ajuta la polenizarea "soatelor" sale. Fiecarui mascul i-au fost repartizate cate cinci femele.
Zidul de aparare
Plantatia de kiwi este inconjurata de un baraj natural format dintr-un sir de plopi, cu rol de aparare. Prezenta uriasilor, de cel putin zece metri fiecare, e foarte importanta. Plopii atenueaza puterea rafalelor de vant care se napustesc, mai ales iarna, peste dealurile Ostrovului. Dar cel mai rau e in vreme de seceta, pentru ca vorbim in acest caz despre o planta, asa cum e kiwi, mare iubitoare de apa. Este absolut necesara in acest caz o instalatie pentru irigat, astfel incat sa fie suplinit, prin tevi, aportul de umiditate, daca norii sunt zgarciti.
Obiectiv turistic
Romanii au inceput incetul cu incetul sa afle de exotica plantatie din sudul Dobrogei. Multi bat la poarta Fermei 1, de cativa ani incoace, sa vada "minunea". Probabil asa se explica si faptul ca Mihaela Baciu, sefa obiectivului, nu s-a mirat de noi, oaspetii veniti de la Bucuresti. Gazda e amabila si incepe sa ne spuna ce si cum despre cresterea acestui fruct exotic, inainte sa incepem noi s-o intrebam. Adevarul e ca despre kiwi trebuie sa citesti mai intai in manualele de specialitate, ca sa stii dupa aceea ce sa intrebi. "Vin destui oameni aici, sunt curiosi, vor sa afle amanunte despre aceasta cultura, le explic despre ce e vorba", povesteste gazda, care ii asteapta pe doritorii de kiwi sa le dea butasi daca vor sa "mute" Mediterana in propria lor gradina…
