» Orasul Budesti, judetul Calarasi, este singurul din Romania in care populatia de etnie roma depaseste 25% din totalul locuitorilor. Oficial. Neoficial, procentul este estimat la peste 48%. Aceasta, pentru ca unii romi nu-si declara adevarata apartenenta etnica, unul dintre motive fiind accesibilitatea la un loc de munca. Astfel, din cei 7.565 de budesteni, 3.893 sunt romani, diferenta constituind-o populatia roma. Dar numai 1.950 se declara oficial romi. In aceste conditii, conform legii, la Budesti administratia locala ar trebui sa foloseasca inscriptii bilingve. Asa ceva nu vei gasi insa in oras, deoarece insisi romii din Consiliul Local s-au opus.
Traiul romilor budesteni este marcat de contraste adanci. Gasesti aici si etnici instariti, dar majoritatea se zbat intr-o saracie lucie. 1.493 dintre acestia au ca unica sursa de venit ajutorul social. Aproximativ 260 de lei de familie. Se mai "carpesc" cu alocatiile copiilor sau muncesc cu ziua pe unde apuca, pentru 10-20 de lei pe zi. Locuri de munca sunt putine si de multe ori oamenii se lovesc de reticenta patronilor care evita sa angajeze romi. Unii si-au luat lumea in cap si au plecat in strainatate, mai ales in Spania. Doar o mica parte sunt calificati, dintre acestia cei mai multi fiind zidarii, zugravii, tamplarii. Primarita Lucia Lefter s-a implicat in reducerea somajului in randul romilor si a reusit sa angajeze macar un membru de familie fie la ROSAL, fie la fabrica de confectii Planet Pull din localitate. Acest fapt a avut o urmare neasteptata: infractionalitatea in randul romilor a scazut cu peste 30% in ultimul an…
Sunt 720 de gospodarii ale romilor in Budesti. Un petic de batatura in care gasesti doua-trei cocioabe cu maximum 2 camarute, din chirpici sau paianta, trantite direct pe pamant, fara temelie, majoritatea fara acte de proprietate. In ele se inghesuie claie peste gramada cate 10-15 persoane. Femei, barbati, batrani, puradei. Putini isi permit sa plateasca energia electrica. Multi au fost debransati si traiesc la lumina lumanarilor, daca au bani si pentru acestea.
Ai lu’ Mandica
Mandica e unul dintre romii impinsi de saracie pe calea pribegiei. A plecat in Spania sa-si scoata din foame cei cinci copii zamisliti impreuna cu Aurica. I-am gasit la capatul unei ulite inguste din pamant batatorit de picioare desculte, strajuita de zidurile zgrunturoase ale unor case. in curtea gospodariei – doua casute destul de ingrijite. In batatura o liota de puradei, unii dintre ei incaltati doar cu niste ciorapi ciuruiti de gauri, se jucau. Cu unica lor jucarie: un cauciuc vechi. Alin, un pusti cu ochi albastri imensi, este fascinat de aparatul de fotografiat. Rade cu gura pana la urechi cand se vede in poza. Probabil prima din viata lui. Aurelia, mama lui, se plange de traiul greu. A ramas singura cu cinci copii. Trebuie sa se descurce din alocatie si din ce-i mai trimite barbatu-sau. Ajutor social nu mai primeste, pentru ca are barbatul la lucru in Spania. De angajat n-are unde. Mai munceste cu ziua, dar banii abia le ajung sa nu moara de foame.
Saracia la cota zero
Cateva ulite mai departe isi duce traiul familia Matei. Cincisprezece suflete cu totul, din care noua copii, se adapostesc intr-o cocioaba darapanata care sta sa cada. Ferestrele nu mai au geamuri. Sunt carpite cu folii de plastic. Prin gaurile acoperisului se zareste azuriul cerului. Curtea este impanzita de bulendre zdrentaroase puse la uscat. In batatura doua rate ti se impiedica printre picioare. Intr-un carucior un copilas de cateva luni este hranit de bunica lui cu un fel de mancare de cartofi. Batrana ii mesteca in gura cu grija mancarea, apoi i-o da copilului cu o lingura ruginita. Micutul molfaie cu lacomie. Mama copilului, asezata alaturi pe un scaunel, il sterge grijulie la gura. Sunt patru barbati in casa, dar nici unul nu are un loc stabil de munca. Muncesc cu ziua. Doar al batran primeste 70 de lei ajutor social. Noroc cu cei noua copii, ca primesc alocatie.
Am intalnit tigani instariti
La polul opus, in Budesti poti gasi si romi care au reusit sa scape de saracie, ba chiar sa se imbogateasca. Unul dintre ei este si Ratoi. Are supermarket in centrul Budestiului, care ii poarta numele; "La Ratoi". Magazinul e in standarde europene. Dar afacerea merge greu. "N-are lumea bani, dom’le!", spune Ratoi.
Un alt rom care a invins saracia este si Dan Ochi de Gaina. Are un atelier de mobila cu cativa angajati si o casa aratoasa. Mobila are cautare, ca e ieftina. O vinde duminica la targul duminical din Budesti.
