Cand ai nevoie de un act dintr-un dosar judecatoresc, intri de nevoie in nisipurile miscatoare ale birocratiei sistemului de justitie. E invers ca in desert: daca nu dai din coate, esti mort.
Oamenii de rand se plimba cu saptamanile dupa o hartie din arhive, sufocati la cozi si pe culoare facute parca sa te striveasca. Angajatii stau ingropati in hartii, la fel de stresati ca publicul, in lipsa unor proceduri clare si simple.
De afara, impunatoarea cladire a fostului Tribunal de pe malul Dambovitei iti lasa impresia ca justitia merge unsa in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei, care isi au judecatoriile aici. O data ce ii treci pragul, patrunzi insa intr-o lume plagiata parca dupa unul dintre cele mai sumbre romane de Kafka. Fiecare rotita a justitiei sta ascunsa intr-un birou cu usa inchisa, ale carui instructiuni de utilizare lipsesc cu desavarsire. Primul pas spre evadarea din acest furnicar sunt paznicii jandarmi, care ii indruma pe oameni catre cineva care ii trimite de obicei la altcineva si tot asa.
"Doamne, parca suntem in niste catacombe", vorbesc doua babute gafainde, brat la brat. Au ajuns, dupa o lunga calatorie cu urcusuri si coborasuri pe nenumarate scari si slalomuri pe culoare inguste, unde doi oameni n-au loc sa treaca deodata, la arhivele Judecatoriei Sectorului 1. "Ma judec cu niste vecini de imobil si ma plimb de o luna sa iau o motivatie de sentinta. Daca pun ei primii mana pe ea, eu nu mai pot sa fac apel", explica una dintre batrane cum a ajuns aici. Alta isi trage sufletul pe un dulapior dezafectat si iti arata ca intr-adevar sport extrem poti face oriunde: "Eu am avut ambele picioare in ghips. Va inchipuiti ce inseamna pentru mine sa tot urc pe scarile astea?".
La arhivele Judecatoriei Sectorului 6, tocmai pe stirbei Voda, o doamna pe la 50 de ani stie si ea ca are de asteptat cam o saptamana pana judecatorul de serviciu o sa-i aprobe, "cand are el chef", cererea pentru o copie legalizata dupa o sentinta veche de divort. Indiferent de sector, peste tot sistemul scartaie la fel. La arhivele judecatoresti ajung inevitabil si oameni de rand, si avocati, pentru ca aici se gasesc toate actele din dosarele justitiei, fie ele pe rol sau incheiate. Toti se inghesuie si gafaie.
Cand "vorbesti frumos cu o gagica"
Ovidiu Toma rezista fizic, la cei 18 ani ai sai, la frecusul arhivelor judecatoresti, dar nervii mai au un pic si-i plesnesc. In cazul lui, caracatita birocratiei din Justitie are complice si Politia. Vine aici luna de luna, pentru a obtine un certificat de grefa cum ca e in proces cu Politia Rutiera, pentru ca a contestat suspendarea permisului de conducere. Actul cu pricina ii trebuie pentru ca politistii sa-i poata prelungi dovada de conducere fara permis cat e in proces cu ei. "Daca stiam ca e nebunia asta, o lasam balta cu contestatia. Mai intai te duci in alta cladire sa platesti taxa de timbru. Apoi vii aici si stai la coada sa ceri dosarul, ca sa-l trimita sus la Registratura – asta e o chestie interna pe care ar trebui s-o faca ei. Inapoi sus la Registratura, sa depui cererea de certificat de grefa. Toate informatiile astea nu le afli decat daca intrebi oamenii la coada", povesteste Ovidiu, care face exercitiul asta de aproape doua luni, dar stie oameni care il fac de jumatate de an. "Peste tot aici sunt sensuri unice. Intri pe undeva, iesi prin alta parte. Nimic nu e in acelasi loc si peste tot sunt cozi. La inceput, nu-mi gaseau dosarul. Grefierul zicea ca e la judecator, judecatorul zicea ca nu e la el. M-am dus aici la o gagica si i-am vorbit frumos", rade Ovidiu cand isi aminteste cum a razbit in prima lui lupta cu birocratia.
"E, ati dramatizat rau de tot! Nu e chiar asa. Daca stii sa te descurci, nu stai la coada. Mai dai din coate, te mai bagi in fata. Asa mai luati si dumneavoastra pulsul societatii", il consoleaza jandarmul de la arhive pe Ovidiu.
Avocatii au prioritate degeaba
Pe cei doi pereti care incadreaza usa arhivei de la Judecatoria Sectorului 1 sta scris mic, cu marker negru: "randul avocatilor", respectiv "randul justitiabililor". Ambele categorii trebuie sa se inghesuie la coada cu orele, dar avocatii au prioritate "in interesul infaptuirii justitiei", cum scrie pe o usa. "Nebunia de la Arhiva se datoreaza lipsei de personal. E la jumatate din cat ar trebui. Totul pleaca de sus, angajatii care lucreaza aici n-au nici o vina. Stau toata ziua cu nasul in dosare vechi de nu stiu cand. Oamenii, dupa ce stau doua ore la coada, intra si ii omoara pe astia din arhiva", spune avocatul Linda Timofan, care tocmai a scapat din coada de la xeroxul stapanit de doamna Mioara, o veterana a arhivelor. Tanarul Ovidiu, cel cu carnetul suspendat, se intreaba si el ca orice om intreg la cap: "Sus in hol sunt doua calculatoare unde iti vezi tot dosarul. De ce nu pun un printer la alea, sa-ti scoata copia si sa pleci?".
Spaima de calculator da gata justitia
Nu poti spune ca nu s-a facut nimic pentru salvarea sistemului din ghearele birocratiei. La cele doua judecatorii, ale sectorului 1 si 4, exista infochioscuri electronice, unde oricine isi poate accesa dosarul din cateva apasari de buton. Pe internet exista portalul instantelor judecatoresti si o baza de date numita ECRIS, unde sunt arhivate dosarele recente. De cativa ani, toate sentintele si informatiile din dosare sunt introduse in acest sistem. Asta nu-i ajuta insa prea mult nici publicul, nici pe avocati. Informatiile oferite electronic sunt superficiale, pentru ca instanta nu poate pune la dispozitia oricui detalii precum domicilii, acuzatii, sentinte. In plus, daca ai nevoie de un act sau o copie, nivelul de informatizare a justitiei te ajuta la fel de mult ca o perna pe fata cand te sufoci. Tot la arhivele construite in intregime din hartii ajungi.
"N-o sa vedeti prea multa lume in fata infochioscurilor. Nici avocatii nu prea le folosesc. Omul are inca acea mentalitate sa vada cu ochii lui in condica aia de la arhiva ce a scris judecatorul. Dar in registre sunt exact aceleasi informatii", spune judecatoarea Nicoleta Cristus, presedintele Judecatoriei Sectorului 1. Tot ea da fara sa vrea explicatia, cand ne arata cum functioneaza infochioscurile si sistemul ECRIS: acces la dosarele complete au doar angajatii judecatoriei, cu parola. Restul poporului are acces doar la informatii generale despre dosar, in interesul apararii dreptului la intimitate al partilor din procese.
Informatica si-a facut cu greu loc la sanul justitiei din Romania. "Acesti oameni care acum lucreaza cu ECRIS au lucrat o viata intreaga cu registre scrise de mana. Aveam o doamna grefier care lucra de 35 de ani. A plans si a zis ca ea se pensioneaza, ca eu vreau s-o omor cu calculatoarele astea. stiti ce greu a fost sa-mi fac oamenii sa deschida calculatorul?", isi aminteste judecatoarea Cristus cum i-a fost mai usor sa condamne clanuri mafiote decat sa-si convinga subordonatii ca PC-ul nu musca.
De la ac si ata la modernul snur
La Judecatoria Sectorului 4 situatia nu e mai roz. "O modernizare ar fi foarte buna si pentru public, si pentru angajati. Va dati seama ca ne plimbam pe scarile astea toata ziua cu dosarele. Asta e, deocamdata lucram cu hartie", spune judecatoarea Raluca Marinescu. Pana sa ajunga sistemul ECRIS sa functioneze complet si toate dosarele sa fie disponibile electronic, judecatoarea Marinescu aminteste un maret progres facut de arhivari: inainte coseau cu acul foile in registre, acum s-a trecut la mai simpla "snuruiala" (legarea cu snur).
Cat despre informatizarea completa a sistemului de arhivare, toti iti spun ca asta va dura ani de zile, pentru ca trebuie scanate toate dosarele. "In momentul de fata, e o utopie!", pune timid punctul pe i Laura Sava, de la biroul de presa al Judecatoriei Sectorului 1.
Pana atunci, la Judecatoria Sectorului 4, de exemplu, sistemul functioneaza ca pe vremea lui Pazvante. Din cauza spatiului redus, la sediul instantei se afla doar dosarele din 2005 pana in prezent. Cele mai vechi sunt la arhiva din comuna Tunari. Saptamanal, se inregistreaza cam 100 de cereri pentru acte din aceste dosare vechi. Pentru a le rezolva, aceiasi angajati care lucreaza in arhiva Judecatoriei se duc saptamanal la Tunari, sa sape prin hartii. Acesta e micul secret care ii face pe oameni sa astepte cu saptamanile vreo copie dupa un testament sau dupa o sentinta mai veche.
Ministerul Justitiei a Inceput modernizarea
Programul ECRIS, primul pas in informatizarea justitiei romanesti, a fost dezvoltat cu fonduri PHARE, intre anii 1997 si 2002. In prezent, se lucreaza la dezvoltarea lui. "Pe internet nu putem publica mai multe, pentru ca in prezent este o discutie despre care informatii sunt publice si care nu. Nu toata lumea poate avea acces la arhive, exista riscuri", explica George Stefanescu, director adjunct la Directia de Exploatare a Informatiei din Ministerul Justitiei. Directorul stie ca putinele resurse informatice oferite de sistem publicului nu prea sunt folosite: "E vorba despre nivelul de folosire a calculatorului in Romania. Infochioscurile sunt usor de folosit, dar oamenii nu cunosc calculatorul". In cateva luni, ministerul va pune la bataie 15 milioane de euro pentru achizitionarea de echipamente electronice pentru scanarea si stocarea arhivelor. "E insa un proces de durata, iar scanarea este cea mai grea", avertizeaza Stefanescu.
Verdict CSM: lipsa de personal
Cea mai mare problema a sistemului judiciar din Romania ramane numarul redus al celor care pun in miscare rotitele justitiei: personalul auxiliar. Conform unui raport pe 2006 al Curtii Europene pentru Eficienta Justitiei, Romania dispune de aproape 9.000 de oameni "auxiliari", fata de aproape 40.000 cat are Spania sau aproape 60.000, in Germania si Rusia. Puterea de decizie in cazul modificarii organigramei din justitie e bicefala: Ministerul Justitiei asigura bugetul necesar, dar propunerea de suplimentare a posturilor vine de la Consiliul Superior al Magistraturii. "La CSM suntem constienti de cifrele acestea. Am infiintat scoala Nationala de Grefieri tocmai pentru ca acum vrem personal cu studii superioare. Nu poti pune grefier o dactilografa, mai mult incurca", spune Daniela Detesan, purtator de cuvant al CSM. Pana sa fie reciclat si intarit, personalul din instante mai are de asteptat.
