» Saptamana Pastilor sau Saptamana Luminata are pentru milioane de credinciosi o semnificatie aparte. Credinta populara spune ca in acest interval de timp Raiul este deschis. Astfel, cine moare in acesta saptamana merge direct in Rai, indiferent de pacatele pe care le-a facut. De asemenea, se crede ca in aceasta perioada sufletele mortilor sunt libere. Aceasta saptamana este marcata prin tot felul de traditii, multe dintre ele conservate in diverse regiuni ale tarii.
Comunitatile de momarlani din valea Jiului au inceput nedeile, serbari campenesti traditionale, organizate de regula in jurul bisericilor. Pastrate cu sfintenie din mosi-stramosi, nedeile se organizeaza in cadrul fiecarei comunitati, fiind programate in asa fel incat sa nu coincida cu o alta, a altei asezari de momarlani.
La Biserica Sanonilor din Petrosani, care este cea mai veche din Valea Jiului, nedeia a avut loc in ziua a doua de Pasti. Localnicii au intins mesele incarcate cu bucate traditionale dis-de-dimineata, iar curtea bisericutei s-a umplut de petrecareti. Momarlanii, imbracati in straie populare sau de sarbatoare, si-au invitat la agapa rudele si cunostintele apropiate, carora
le-au oferit ciorba sau tocanita de batal, varza calita si pasat cu branza, o mancare ce se pregateste numai in aceasta zona, in ceaune de arama, din porumb macinat, unt si branza de oi. Bucatele au fost stropite din belsug cu tuica si vin. Dupa traditie, mancarea este pregatita doar de barbati, in timp ce femeile taie zarzavaturile sau spala vasele. "Bucatele pentru meseni sunt pregatite de barbati, numai ei au voie sa stea langa foc si sa prepare pasatul sau zama de zarzavat. Femeile merg la biserica si se roaga in aceasta zi. Asa spune obiceiul si asa trebuie sa facem si noi", declara unul dintre localnici.
Nimeni nu se asaza la masa pana cand mancarea nu este binecuvantata de preot, un obicei pastrat in putine localitati din tara din punct de vedere al sacralitatii lui. De fapt, si masa se face din dragoste crestineasca. Incepe cu rugaciune si, in numele credintei, al dragostei crestine, toata lumea prezenta este servita. Dupa aceasta agapa, invitatii incep sa petreaca, canta la fluier, iar tinerii se prind la un loc cu batranii intr-o invartita traditionala. Momarlanii spun ca nedeia este "o zi de veselie" dupa un an de munca, in care toate disputele care apar intre ei trebuie uitate, iar la nedeie poate participa oricine are bunavointa. "Cu cat sunt mai multi meseni, cu atat bucuria este mai mare pentru ca in aceasta zi trebuie sa se dea de pomana, iar nedeia este un bun prilej pentru a aduce o bucurie, dar si o masa calda celor nevoiasi si nu numai", afirma un momarlan.
O altfel de nedeie la Pestera Bolii
La Pestera Bolii, o locatie situata la circa 7 kilometri de Petrosani, reprezentantii Companiei Nationale a Huilei Petrosani, impreuna cu cei ai Asociatiei Ecologiste PetroAqua au organizat o altfel de nedeie, unde tinerii au putut sa coboare cu tiroliana. In perioada interbelica, Pestera Bolii era locatia preferata a comunitatilor de momarlani din zona, care in a doua zi de Pasti se intalneau aici sa petreaca alaturi de cei dragi. si de aceasta data, sute de localnici, imbracati in costume de sarbatoare, au raspuns invitatiei lansate de organizatori si, timp de cateva ore, s-au distrat pe cinste cu muzica populara, mititei si bere.
Udatul, un obicei stravechi
In a doua zi de Pasti, copiii si flacaii din Transilvania pleaca cu udatul, un obicei stravechi care simbolizeaza viata si fertilitatea. Traditia dateaza din perioada precrestina, dar in timp apa a fost inlocuita cu sprayuri si, mai nou, cu parfumuri scumpe. Imbracati in straie de sarbatoare si chiar in costume populare in catunele ardelenesti, feciorii se aduna in cete si pleaca pe la casele codanelor. Traditia spune ca toate fetele tinere trebuie stropite pentru a avea noroc, iar cine uita de acest obicei va avea un an de ghinioane. Dupa ce gazda le deschide usa, feciorii recita cateva versuri transmise din generatie in generatie: "Am auzit ca aveti o floare frumoasa/Am venit sa o ud sa nu se vestejeasca". In schimb, primesc oua rosii, cozonac si un paharel de tuica. "Obiceiul este pastrat din mosi-stramosi. Inainte mergeam cu tata, dar acum merg la udat cu prietenii mei. Fetele sunt tare bucuroase cand ne vad si abia asteapta sa le udam", a povestit Marius, un flacau din Lonea, o localitate unde traditia se pastreaza aproape nealterata. z
ALTITUDINE
» Inviere la cota 1440
In Valea Jiului, sarbatorile pascale reprezinta un moment de mare insemnatate pentru localnici, care se primenesc si nu concep sa nu participe la Slujba de Inviere, asa cum cere traditia. Unul dintre cele mai spectaculoase locuri unde a fost oficiata o astfel de slujba este Schitul Straja, situat la cota 1440, unde au fost prezenti sute de oameni. Bisericuta din varful muntelui a fost construita, in anul 1999, de un om de afaceri din zona, Emil Parau, iar slujbele religioase sunt oficiate de parintele Daniel, venit in Valea Jiului chiar din Humulestiul lui Ion Creanga. Pentru a ajunge la Schit, oamenii strabat circa 15 minute, pe jos, pe o carare care pleaca din fata Cabanei Montana. Intrarea propriu-zisa se face printr-un tunel lung de circa 50 de metri, care are peretii pictati cu scene din Vechiul si Noul Testament si care este iluminat de la un capat la altul.
Manastirea Sfantului Apostol Andrei
Sute de credinciosi au participa lu Slujba de Inviere oficiata in unul dintre cele mai importante obiective crestine actuale de pe teritoriul Romaniei, situat in judetul Constanta, la Manastirea Sfantului Apostol Andrei. Aceasta este considerata primul lacas de cult crestin de pe teritoriul Romaniei si poarta de patrundere a credintei crestine in Romania. Manastirea este ridicata in apropere de Pestera Sfantului Apostol Andrei. Sapata intr-un deal impadurit cu intrarea orientata spre rasarit, pestera pastreaza in interiorul ei un bloc de piatra pe fateta caruia este incizata crucea. Potrivit istoriografilor crestini, in momentul in care a sosit pentru provaduirea traditiei crestine, Sfantul Apostol Andrei si-a ales loc pentru rugaciune in pestera sapata in inima dealului. Potrivit legendei, Sfantul Apostol Andrei a crestinat oamenii acestor tinuturi in cele noua izvoare din vecinatatea pesterii.
