Militarii americani sunt aşteptaţi la Deveselu cu pui făcut la ţest, preparat chiar de primarul Gheorghe Beciu, care invocă proverbe olteneşti pentru a-i goni pe samsarii de terenuri în căutare de chilipiruri imobiliare: „Domnilor, nu vă aruncaţi ca slaba-n han!”.
Deveselu, o comună din Olt care numără în jur de 3.300 de oameni, a devenit, în numai patru luni, punctul strategic de apărare antirachetă pe harta Europei.
Să ajungi în aceste zile la Deveselu pe drumul identificat în acte drept DN 54 este o adevărată aventură, chiar şi într-o zi de weekend, atunci când te aştepţi ca traficul să fie lejer. Şi asta pentru că lucrătorii angajaţi de Compania Naţională de Drumuri să reabiliteze şoseaua Alexandria-Caracal-Craiova au plantat, din loc în loc, pe porţiuni de câţiva kilometri, stâlpi, stopuri, indicatoare, reuşind, pe nervii şoferilor, chiar blocarea câte unui sens de mers. După aproximativ două ore de la plecarea din Craiova spre Deveselu, pe un drum pe care, în mod normal, nu poţi pierde mai mult de o oră, apare şi indicatorul care ne anunţă că am intrat în Deveselu: o comună de 3.300 locuitori, compusă sin satele Comanca, Deveselu şi Cartierul Aviatorilor.
În drum spre Primăria Deveselu, îl întâlnim pe Nelu, un bărbat între două vârste care-şi plimbă bicicleta de ghidon pe nisipul străzii Eroilor. „Nu am văzut nici un american şi nici în comună nu e vreunul. Aţi greşit să-i căutaţi aici, pentru că unitatea este mai în spate. Întoarceţi şi mergeţi spre Caracal, după care se lasă un drum în dreapta. Dar nu cred să fie vreun soldat american acolo”, ne îndrumă amical bărbatul, care adaugă: „Nu ne e frică că vin americanii. Ba din contră. Acum ne mai bagă şi pe noi lumea-n seamă”. La unitate însă nu ai cum să ajungi, pentru că drumul de acces, care are în jur de 400 de metri, este închis cu indicatoare.
Potrivit Mediafax, ca să ajungi la Primăria Deveselu trebuie să ieşi din drumul naţional în dreapta, pe lângă Monumentul eroilor. Un soclu pe care sunt inscripţionaţi eroii din Deveselu căzuţi pe câmpul de luptă în Războiul de Independenţă şi cele două războaie mondiale, încadrat de două tunuri imense, este indicatorul rutier de care trebuie să ţii cont atunci când vrei să mergi la „Palatul Administrativ”. Pe partea de sus a soclului, pe care stă aşezat un vultur, la secţiunea „Aripi frânte pe raza localităţii Deveselu”, sunt trecuţi şi doi aviatori americani: J.W. Lowrie şi Charles Jones, morţi în 1944.
„Se văd steagurile?”
Pe drumul spre primărie întâlnim câteva minibaruri autohtone şi chioşcuri de familie, în care găseşti de la pastă de dinţi, săpun sau hârtie igienică la zahăr, ulei, sare, sucuri şi nelipsitele băuturi alcoolice de producţie internă: votca, coniacul şi romul românesc. La primărie, primarul Gheorghe Beciu, îmbrăcat în tricou şi blugi, ne aşteaptă în sala de şedinţe a Consiliului Local, aşa cum era stabilit, iar înainte de a începe discuţiile şi a-l fotografia, întreabă: „Se văd steagurile?”. În spatele primarului, pe perete, două steaguri, unul al României, altul al SUA, încadrează stema naţională.
Primarul din Deveselu spune că până acum a avut trei runde de discuţii cu partea americană, care are „o echipă complexă de specialişti, condusă de o femeie”, iar discuţiile s-au axat pe problema utilităţilor de la unitatea militară. „S-a discutat mult despre partea de utilităţi, însemnând apă, canalizare, energie electrică. Lor le convine mult mai mult să se racordeze la utilităţi de la Deveselu decât de la Caracal, pentru că de la Caracal până la unitate sunt opt-zece kilometri, pe când de aici până la posibila locaţie a campusului militar este aproximativ un kilometru. Costurile sunt destul de mari, iar tot ce înseamnă lucrări de racord le plătesc ei”, a declarat primarul din Deveselu pentru ziariştii Mediafax.
În urma discuţiilor cu americanii, primarul din Deveselu a trimis scrisori către mai multe ministere, către premier şi preşedintele Băsescu, în care arată ce investiţii trebuie făcute şi ce paşi trebuie urmaţi: deschiderea finanţării unui PUG (plan urbanistic general) în vederea realizării investiţiilor ulterioare, inclusiv realizarea elementelor de infrastructură. Preşedintele Traian Băsescu a şi răspuns memoriului primarului Beciu, informându-l că vor avea loc discuţii în Guvern pentru a sprijini comunitatea din Deveselu.
Primarul mai spune că americanii s-au oferit, concret, să modernizeze cele patru şcoli şi grădiniţe din Deveselu, un reprezentant al Ambasadei SUA cerându-i telefonic „o notă” cu lucrările necesare la cele două grădiniţe şi două şcoli din localitate. „I-am făcut o notă de o pagină şi jumătate, pe care am transmis-o şi la Ambasada SUA, şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor. După opinia mea, aceste lucrări depăşesc 300.000 dolari pe toate cele patru unităţi de învăţământ”, spune Gheorghe Beciu, care susţine că acele patru unităţi de învăţământ din comună au fost cuprinse într-un program de reabilitare încă din 2007, dar, din lipsă de fonduri, lucrările au stagnat.
Cât despre militarii americani, primarul spune că el nu i-a văzut până acum: „Militari americani în zonă eu nu am văzut”. Dar, atunci când vor veni, militarii americani, al căror număr poate ajunge până la 500, vor avea campusul, cel mai probabil, în incinta bazei militare de la Deveselu. „În luna iunie am fost să vizităm crucişătorul Monterey, iar acolo am văzut şi am înţeles mai multe. Am înţeles că militarii care deservesc acest element al scutului antirachetă trebuie să fie lângă, şi nu la zeci de kilometri. S-au făcut speculaţii că se vor duce la Craiova, la Slatina, să fim serioşi. Este o unitate militară de reacţie rapidă, iar din câte am înţeles de la comandantul navei, timpul de răspuns trebuie să fie de la şase secunde la şapte minute. Este însă posibil să ni se spună, nu contest, că poate vor un teren în imediata apropiere. Tot ceea ce înseamnă perimetrul exterior bazei este proprietate privată”, spune primarul.
Informaticieni pentru NATO
Americanii vor fi primiţi cu pui la ţest, că doar nu vor veni la Deveselu „cu containerele de mâncare”. Iar primirea va fi făcută de un „contingent” serios de 30 de localnici incluşi într-un curs gratuit de învăţare a limbii engleze, făcut de o firmă din Bucureşti, „prietenă comunei Deveselu”. „Cursul de limba engleză l-am stabilit după anunţul că se va stabili aici scutul antirachetă. Noi am identificat deja şi avem peste 30 de solicitanţi din comună de diverse categorii socio-profesionale, dar în special cei care nu au un loc de muncă sau sunt în căutarea unui loc de muncă. Am discutat cu iniţiatorul acestui proiect să includem în grupul-ţintă trei-patru manageri de firmă, incluzând aici, dacă vreţi, pe proprietarul unui butic sau al unui mini-market din Deveselu. Este nevoie de comunicare. Ne pregătim şi pentru un curs de informatică şi antreprenoriat, tot pe fonduri structurale”, explică edilul.
După oficializarea acordului bilateral dintre România şi SUA, au apărut şi primele semnale că investitorii se arată interesaţi de dezvoltarea unei afaceri la Deveselu: un proprietar de pensiune din Caracal vrea să-şi construiască acum o pensiune şi în comuna care îi aşteaptă pe americani. S-a hotărât după ce a văzut pe site-ul MAE acordul desecretizat.
Şi nu lipsesc nici samsarii de terenuri, pregătiţi oricând să profite de slăbiciunea localnicilor. Dar primarul spune că îi goneşte cu proverbe olteneşti: „Trebuie să recunosc însă că oameni au venit. Au venit la mine şi de la Piatra Neamţ şi le-am spus categoric: «domnilor, nu vă aruncaţi ca slaba-n han şi te trezeşti că nu ai putere să duci mai departe. Nu cumpăraţi, pentru că nu va creşte preţul». Am atacat subiectul ăsta şi pentru a-mi apăra cetăţenii mei. Sunt mai mulţumit să vândă cu preţ mărit unui cetăţean din Deveselu, pentru că se întorc banii la noi”.
Baza aeriană de la Deveselu, construită cu sprijin sovietic în 1952, nu mai este operaţională din 2002, însă are un trecut „glorios” în rândul bazelor aeriene ale României, acolo aterizând, în martie ’52, primele avioane MIG 15. Acolo au aterizat primele aparate MIG 15, în martie 1952, iar ulterior ele au fost înlocuite cu MIG 19. Prima escadrilă de MIG-21F-13 a aterizat tot la această bază, în februarie 1962. Tot ca o premieră, la baza aeriană de la Deveselu a fost făcut primul zbor supersonic cu un MIG 19, în anii ’60. Potrivit Mediafax, baza de la Deveselu servea în anii ’80 atât pentru zboruri de noapte, cât şi pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o sută de piloţi. Până în anii ’90, baza a mai funcţionat doar pentru apărare aeriană cu o singură unitate operată pe timp de noapte. După 2002, baza nu a mai fost operaţională. La această bază aeriană a fost găzduit înainte de 2002 „Grupul 91 aviaţie de vânătoare”, la acea dată fiind singura din România de unde erau operate zboruri cu alte avioane de vânătoare în afara MIG-urilor 21 LanceR.
Într-un interviu acordat pentru o revistă de specialitate britanică în anul 2006, comandantul Pintilie Brinzai, aflat în această locaţie din 1983, vorbea cu nostalgie despre trecutul acestei baze, spunând că a fost „cea mai puternică dintre bazele aeriene din România” în anii ’80. El mai spunea atunci că avioanele bazei urmau să fie vândute şi că un aparat de zbor fusese deja achiziţionat de proprietarul unui restaurant din Japonia.
Baza de la Deveselu se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 700 de hectare şi aşteaptă acum americanii care vor instala elemente ale scutului antirachetă şi care vor investi în acest sens 400 de milioane de dolari. (Mediafax)
