La 13 ani de la sangeroasele conflicte interetnice, Hadareniul a ramas la fel. Un sat insirat de-a lungul drumului european E 60, cu case darapanate si cufundate in ceata si in noroi. Chiar in centrul satului se afla bufetul de unde a izbucnit conflictul soldat cu patru morti si cu devastarea a zeci de case. Azi, bufetul este inchis. Peste drum se afla un maidan cu doua porti de fotbal, intitulat pompos „Stadion Ariesul”. Vedetele „stadionului” sunt cateva gaste, care taie cu ciocurile lor iarba ofilita. Pe usile morii din sat sunt lipite inca afise din campania electorala de acum doi ani. Intr-un sant, zac doi caini morti, ucisi de masinile care gonesc pe banda ingusta de asfalt.
In sat e liniste si pace, spune preotul ortodox Nicolae Cioara. Romii, maghiarii si romanii se intalnesc pe la inmormantari, nunti si botezuri. De 13 ani, in sat nu au mai fost conflicte grave. Insa ranile trecutului au ramas nevindecate. In data de 20 septembrie 1993, trei romi scandalagii au intrat in conflict cu unul dintre sateni. In bataie, a fost ucis un tanar de 25 de ani, Craciun Chetan. Incidentul i-a umplut de furie pe satenii romani si maghiari. O multime numeroasa s-a adunat in centrul satului. Speriati, ucigasii tanarului s-au refugiat intr-o casa. Satenii i-au dat foc. Unul dintre cei trei a ars de viu. Ceilalti doi au fugit, insa au fost prinsi si ucisi in bataie. In acea zi, 13 case ale romilor au fost incendiate. Alte sapte au fost devastate.
Romii s-au refugiat in localitatile invecinate, Chetani si Ludus. Ei au depus plangere la Politie. Zeci de sateni au fost pusi sub acuzare. In cele din urma, sase au fost condamnati la inchisoare. Pedepsele dictate de instanta au fost cuprinse intre unu si sapte ani. Ultimii dintre condamnati, cu pedepsele cele mai grave, au iesit de dupa gratii in anul 2000, cand au fost gratiati de fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu.
13 ani de procese
Numai ca procesele nu s-au sfarsit aici. In plan civil, actiunile in instanta continua si azi, inveninand starea de spirit din comuna. „Taganii is la putere. Ei fac tat ce vor”, spune Ileana Achim, o sateanca septuagenara. Obida satenilor romani si maghiari este mai veche de un deceniu. Imediat dupa rascoala romanilor si a maghiarilor impotriva romilor, Guvernul a reconstruit casele incendiate. Romii au intentat proces impotriva statului roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Ei au primit despagubiri totale de 500.000 de euro. Numai ca ei considera ca pierderile pe care le-au suferit au fost mai mari. Asa ca zece familii ale participantilor la evenimentele din toamna anului 1993 au averile sechestrate in continuare.
Aurel Moldovan, unul dintre liderii comunitatii rome din sat, spune ca lucrurile s-au mai linistit, dar ca romii vor sa mearga pana la capat cu procesul. Desi cererea lor de despagubire a fost respinsa de Judecatoria Ludus, procesul a ajuns pe rolul Tribunalului Mures. Multi dintre satenii romani si maghiari din Hadareni sunt de parere ca romii nu ar mai trebui sa primeasca nici un ban, pentru ca au primit deja despagubiri si din partea Guvernului, in 1994, si ca urmare a sentintei pronuntate de CEDO.
Mai mult, familia tanarului ucis de cei trei romi traieste in saracie. Dinuta Chetan, sotia celui ucis, s-a ales cu sanatatea subrezita de drumurile lungi facute pe la diferite procese. Increderea ei in Justitie este si mai subrezita. Si asta pentru ca in timp ce romii au primit case noi si despagubiri de zeci de mii de euro, ea nu a primit mai nimic. Satenii spun ca lucrurile sunt cu atat mai nedrepte cu cat in locul caselor darapanate, romii au acum cele mai frumoase case din Hadareni.
O garla de bani pentru sat
Autoritatile locale spun ca au facut eforturi repetate ca sa imbunatateasca lucrurile. Primarul din Chetani, localitatea de care apartine administrativ statul Hadareni, Gheorghe Pantea, a declarat ca din acest an satul a primit un milion de euro pentru reconstructia comunitatii. O parte din bani a fost folosita pentru construirea unor noi punti de comunicare intre reprezentantii celor trei comunitati etnice din sat. A fost format un comitet de initiativa, care se intruneste in cladirea scolii in fiecare saptamana. Liderii romanilor, maghiarilor si romilor discuta problemele satului. De asemenea, banii primiti de la Guvern ar urma sa fie folositi pentru introducerea alimentarii cu apa si a canalizarii in sat si pentru alte lucrari menite sa imbunatateasca viata comunitatii. Viceprimarul Marius Cucerzan spune insa ca banii au inceput sa starneasca discordie printre romi. El afirma ca exista trei mari grupuri care se lupta pentru impartirea lor. Autoritatile locale se tem ca in sat tensiunile vor reizbucni cu putere daca familiile romanilor si maghiarilor dati in judecata de romi vor ramane fara case.
Probleme care dateaza de pe vremea comunismului
Problemele interetnice din Hadareni au inceput de pe vremea comunismului. Relatiile dintre sateni au fost tulburate in anii 1980, cand in sat s-a stabilit un grup de romi din localitatea Dataseni. Unii dintre ei lucrau in ferma de hamei din Chetani, care producea materie prima pentru fabricile de bere din Cluj-Napoca si din Reghin. Altii faceau comert cu diferite lucruri in judetele Cluj, Mures si Alba. Multi dintre romi, negustori priceputi, au inceput sa adune bani. Unii dintre ei, care au inceput sa petreaca tot mai mult timp in carciuma din sat, au dat in patima bauturii.
De aici au izbucnit si multe conflicte cu satenii localnici. De multe ori, simplele certuri intre tineri, la discoteca sau la baluri, se transformau in adevarate rafuieli colective, in care participantii la bataie isi chemau rudele si prietenii in ajutor. Alteori, petrecerile cu multa bautura se lasau cu violuri sau cu devastari de locuinte. Unele incidente au continuat si dupa anul 1993. Ultimul viol in grup, comis de trei tineri romi, a fost comis acum doi ani.
Politisti pusi sub acuzare
Angajatii postului de Politie din sat au fost pusi sub acuzare. O serie dintre romii care au depus plangeri au declarat ca politistii se aflau in grupul de sateni care a ucis cele trei persoane. De asemenea, satenii din Hadareni, in 1993, nu i-au lasat pe pompierii veniti din Ludus ca sa stinga focul. De aici, au aparut si alte complicatii. Dosarul Hadareni a fost declinat de parchetul civil in favoarea celui militar din Cluj, pentru ca pe atunci, politistii aveau statutul de militari. In anul 1998, angajatii postului de Politie au fost scosi de sub acuzare, iar acest lucru a dus la o noua declinare de competenta, in favoarea parchetelor civile. In cele din urma, dosarul s-a soldat cu sase condamnari penale.
Caz monitorizat international
Dosarul Hadareni a fost monitorizat de o serie de organizatii internationale. Asa ar fi, de pilda, organizatii europene ale romilor sau asociatii pentru drepturile omului. De asemenea, cazul a fost monitorizat multi ani si de angajatii Biroului Diplomatic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Cazul Hadareni a fost cel de-al doilea conflict interetnic de proportii din judetul Mures, dupa incidentele dintre romani si maghiari din martie 1990. Aceste cazuri au dus la formularea a numeroase acuzatii impotriva autoritatilor romane, acuzate de discriminare etnica. Una dintre organizatiile care au monitorizat evolutia dosarului este Liga Pro Europa din Targu Mures, condusa de fostul ambasador al Romaniei in Finlanda si Estonia Smaranda Enache. Liga Pro Europa a sustinut ideea condamnarii satenilor care au incendiat locuintele romanilor. Activistii Ligii sunt de parere ca toate despagubirile platite de statul roman ar trebui recuperate din averile satenilor, pe motiv ca acestia au fost vinovati de producerea incidentelor, nu toti contribuabilii romani. De asemenea, alte organizatii au propus ori au derulat diferite programe menite sa imbunatateasca relatiile interetnice. Multe dintre proiecte nu au avut rezultate notabile. Mentalitatile au inceput insa se se schimbe, incetul cu incetul, dupa ce multi dintre sateni au plecat la lucru in Spania si in Italia. Dupa ce au reusit sa scape de saracie, satenii intorsi acum acasa sunt mai putin preocupati de modul in care autoritatile impart banii primiti de la Guvern si au grija mai mult de modul in care arata gospodariile lor.
