» O data la patru ani, politicienii Ungariei au promis electoratului marea cu sarea. De fiecare data, ei au zugravit un viitor apropiat aurit pentru masele de pensionari din motive de varsta sau alte handicapuri. si, de cele mai multe ori, s-a incercat traducerea in viata, cel putin partial, a acestor promisiuni electorale. Povara bugetara aferenta a rupt insa sira spinarii statului atunci cand Ungaria a fost afectata, la randul ei, de actuala criza economica mondiala. Noul prim-ministru, Gordon Bajnai, a inceput sa taie halci din generoasele subventii si alte sume alocate de stat in numele "coeziunii sociale". Guvernul a redus alocatia pentru copii, pensiile si primele pentru angajatii din sectorul bugetar, micsorand in acelasi timp si impozitele.
Dupa schimbarea de regim de acum doua decenii, Ungaria a facut pasi de urias pe calea care duce la prosperitate. Cu toate acestea, pastrarea numeroaselor programe de asistenta sociala introduse pe vremea comunismului a obligat statul la suportarea unei poveri bugetare imense, in contextul existentei a peste trei milioane de pensionari care primesc, pe langa pensie, tot felul de subventii. Asta, intr-o tara cu numai zece milioane de locuitori. In afara de pensiile clasice, statul ajuta cu bani victimele accidentelor, handicapatii, veteranii armatei si politiei, vaduvele, agricultorii, minerii si "artistii emeriti". Un pensionar primeste pana la 70 la suta din ultimul salariu, deci nu este stimulat sa isi continue activitatea productiva, sa ramana, cum se spunea odinioara, "in campul muncii" si sa contribuie la fondul din care sunt platite pensiile. Varsta medie la care se pensioneaza cetateanul Ungariei este de 58 de ani si, practic, nimeni nu mai munceste in schimbul unui salariu dupa varsta de 60 de ani. Acesta este motivul pentru care economia Ungariei este "pe butuci". Sumele necesare pentru plata pensiilor depasesc, in prezent, zece la suta din PIB.
Problemele cu care se confrunta pe termen lung sistemul de pensii din Ungaria sunt bine-cunoscute de multa vreme, dar au fost exacerbate de criza financiara si economica globala. Edward Whitehouse, analistul principal al OCDE pentru problemele legate de politica pensiilor, a avertizat recent ca "nesustenabilitatea financiara pe termen lung a sistemului de pensii din Ungaria, o situatie despre care aceasta organizatie vorbeste de multa vreme, a devenit acum o problema iminenta".
Printre masurile pe care guvernul de la Budapesta a promis sa le ia pentru a salva sistemul de pensii se numara ridicarea varstei de pensionare la 65 de ani, in urmatorii doi ani. Totodata, pensiile existente nu vor mai fi indexate cu inflatia si cu cresterea salariilor, ci numai cu cresterea preturilor. Reformarea sistemului de pensii in sensul unui rol crescut pentru pensiile private a fost incercata in 1997, dar politicienii avizi de voturi au recurs la "intarirea" sistemului public de pensii. Cadoul electoral cel mai costisitor a fost, fara nici un dubiu, introducerea, in 1993, de catre predecesorul premierului Gyurcsany, a pensiei pentru "luna a 13-a".
Toate reformele cerute, de ani de zile, de OCDE vor fi introduse acum, pentru ca numai asa va primi Ungaria de la FMI cele 15 miliarde dolari promise.
Antecedente istorice
Construirea sistemului de tara cu sistem de ajutor social "gratuit" (dupa achitarea unei prime de asigurare obligatorii) a inceput in Ungaria in 1891, cand a fost introdusa asigurarea medicala. De acest sistem beneficiau numai muncitorii din industrie, aproximativ 14 la suta din populatie, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Patru procente din populatie lucrau in domenii asimilabile serviciilor si nu se puteau asigura, ca de-altfel si cei 80 la suta care lucrau in agricultura.
Asigurarea pentru accidente de munca a fost introdusa abia in 1907. Muncitorii care lucrau in locuri periculoase se puteau asigura, daca voiau, contra accidentelor, dar asigurarea obligatorie a fost introdusa numai dupa ce accidentele de munca s-au inmultit intr-atat incat multe firme au dat faliment, dupa ce au pierdut procesele intentate de muncitorii accidentati si au fost obligate sa plateasca despagubiri. In aceasta situatie, patronatul si organizatiile muncitoresti au propus guvernului introducerea asigurarii obligatorii de accident de munca.
Pensia pentru limita de varsta dateaza in Ungaria din anul 1928, iar asigurarea de somaj a fost introdusa mult mai tarziu, dupa schimbarea de regim din 1989. (In perioada comunista, statul nu recunostea existenta somerilor.) Stramosul adevarat al actualului sistem de asigurari sociale trebuie cautat insa in anii ‘70 si ‘80. Amendamente constitutionale adoptate in 1972 garantau asistenta universala pentru bolnavi, varstnici si handicapati. In acelasi an a fost adoptata Legea Sanatatii Publice, care garanta ca, incepand din 1975, fiecare cetatean va beneficia de ingrijire medicala gratuita. In 1975 a fost adoptata si Legea Asigurarilor Sociale, care a uniformizat contributiile si beneficiile. Pana atunci, acestea variau in functie de grupul ocupational. In 1982, cei care lucrau in sectorul privat au devenit eligibili pentru asigurari sociale complete. Pana atunci, "privatii" fusesera nevoiti sa se multumeasca cu pensia si cu asigurarea de accident de munca.
In a doua jumatate a anilor ‘80, de sistemul de pensii beneficiau 85 la suta din cetatenii pensionabili dupa lege (60 de ani la barbati, 55 la femei).
Numarul pensionarilor a crescut rapid dupa cel de-al doilea razboi mondial. La inceputul anilor ’50, existau 12 pensionari la fiecare 100 de angajati activi. In momentul schimbarii de regim, proportia era de 50 la 100.
In 1989, pensia minima valora 54 de dolari americani si, desi pensiile erau indexate, ele nu au tinut pasul cu inflatia. De aceea, aproximativ 20 la suta din pensionari isi suplimentau veniturile lucrand o jumatate de norma sau sezonier. In deceniul al noualea, pensionarii constituiau un segment semnificativ al celor care traiau in saracie, in Ungaria. Pe de alta parte, raportul de 50-100 intre pensionari si angajati activi devenise o povara greu de suportat pentru stat, sursa principala a fondurilor din care erau platite pensiile.
Ruinele "statului providenta"
Asemenea celorlalte tari postcomuniste, dupa schimbarea de regim Ungaria a fost impinsa, de Banca Mondiala si de Fondul Monetar International, sa aplice asa-numitul "consens de la Washington" – un cadru liberal pentru tranzitia economica. Conformandu-se acestui model, Ungaria a micsorat sectorul public, a pus accentul pe responsabilitatea individuala, a transferat proprietati din sectorul public in cel privat. Acestea – si alte masuri – aveau menirea de a accelera procesul de trecere integrala la economia de piata. Retragerea statului din sfera economicului a dus insa, neintentionat, la neglijarea totala de catre stat a responsabilitatii fata de cetatenii care au avut de suferit din cauza reformelor.
Pe de alta parte, economia paralela care a existat in Ungaria pe vremea socialismului, animata de micii "intreprinzatori particulari", a fost baza sociala pentru intreprinzatorii de care avea nevoie noua economie. Inainte de 1989, conditia pentru accederea la "cea de-a doua economie" era sa faci parte din prima, sa lucrezi la stat. Asta insemna sa ai doua locuri de munca: in sectorul public, unde iti menajai la maximum efortul depus, si in sectorul privat, unde iti canalizai intreaga energie. In momentul prabusirii sistemului comunist, actorii celei de-a doua economii s-au transformat in oameni de afaceri "capitalisti" adevarati. Cei saraci au pierdut de doua ori: in perioada comunista, cand nu au avut acces la economia paralela privata, si in tranzitia care a urmat schimbarii de regim de acum 20 de ani. Acesti oameni reprezinta circa 25 la suta din populatie, dar influenta lor asupra politicii guvernului si, implicit, asupra reformarii sistemului de asigurari sociale este foarte mica. In dezbaterea publica pe tema reformelor sociale necesare au fost invocate des argumente de natura morala referitoare la "saracii care merita ajutati", spre deosebire de cei "care isi merita soarta". Rezultatul a fost ca, in Ungaria, "statul bunastarii" este in ruine, iar sperantele de redresare sunt mici.
Orban promite terapie de soc
Una dintre numeroasele hibe ale sistemul de pensii din Ungaria este faptul ca pensiile primite de angajatii cu salarii mari reprezinta un procentaj mai mare din salariu decat in multe alte tari, ceea ce obliga statul la cheltuieli impovaratoare pe termen lung si nesustenabile in perioade de criza. De asemenea, chiar daca in Ungaria varsta de pensionare este de 62 de ani, exista nenumarate metode legale de a te pensiona mai devreme – dupa 40 de ani de activitate sau inca si mai devreme. Cum acesti pensionari "tineri" primesc pensia intreaga, nu au nici un stimulent sa se reangajeze, contribuind la fondul de pensii al statului.
Pe de alta parte, nu sunt putini maghiarii care considera ca nu are nici un rost sa se angajeze legal cand pot trai din alocatia de somaj, suplimentata de venituri nedeclarate. Din aceasta cauza, dar si in urma faptului ca salariul minim (cel declarat Fiscului de un milion si jumatate de angajati care primesc si alti bani pe cai "gri" sau "negre") este impozitat la minimum, veniturile obtinute de stat din impozite sunt insuficiente pentru functionarea "statului providenta", chiar si la nivelul de linie de plutire.
Nu este de mirare, in aceste conditii, ca peste 60 la suta din cetatenii Ungariei afirma, potrivit sondajelor, ca le era mai bine pe vremea regimului comunist – mai ales ca in timpul lui Janos Kadar tara lor era "baraca cea mai vesela din lagarul comunist", cum se spunea pe-atunci in gluma, iar asa-numitul "comunism al gulasului" era invidiat de ceilalti membri ai lagarului, in ale caror tari represiunea era mai dura, iar mancarea si bunurile de larg consum mai putine.
Liderul partidului de dreapta FIDESZ si al Opozitiei, fostul premier Viktor Orban, a declarat, la o intalnire cu studenti economisti desfasurata cu usile inchise, ca dupa ce va deveni prim-ministru, dupa alegerile din 2010 (un viitor prognozat de practic toata lumea), in primii doi ani nu se va guverna conventional si ca "multe masuri care vor fi luate vor lovi in multa lume". Vor fi introduse masuri de austeritate, iar pensiile vor fi inghetate la nivelul actual.
Afirmatiile lui Orban au ajuns in presa, dar nu au provocat tulburari politice si sociale ca marturisirea facuta, tot intr-un discurs secret, de fostul premier Gyurcsany, care a spus: "Am mintit (populatia) dimineata, la pranz si seara in legatura cu starea reala a economiei". Aceasta marturisire, dar si masurile de austeritate si majorarea impozitelor pe care Gyurcsany a incercat sa le introduca in toamna anului 2006 au fost cauza tulburarilor sociale care au dus, in cele din urma, la schimbarea premierului si remanierea ministrilor.
VERIFICARE
» IN ORB
Institutia insarcinata cu verificarea si evaluarea cererilor de pensionare din motive medicale dispune de numai 166 de specialisti care examineaza cererile de pensionare din aceasta categorie. In 2008, acesti functionari au verificat 72.500 de cereri. Fata de anii trecuti, proportia respingerilor a crescut, dar – afirma criticii – primesc pensii de invaliditate multi oameni care, daca ar trai in orice alta tara, s-ar considera ca pot ramane membri ai fortei de munca.
Oficiul pentru verificarea cererilor de pensionare este nevoit sa se bazeze mai ales pe evaluarea medicului petitionarului. Oficiul nu are bani nici macar pentru a-si cumpara aparatura de optometrie cu ajutorul careia ar putea verifica daca pensionarul in perspectiva este intr-adevar orb sau aproape orb.
