Muzeul SIMU şi-a deschis porţile pentru publicul iubitor de artă din Bucureştii începutului de secol XX pe 21 mai 1910. Edificiul a fost construit în stil ionic, similar templelor greceşti. Anastase Simu, academician român, doctor în științe politice și administrative şi mare colecționar de artă, a vrut să demonstreze că lucrările de artă ale artiştilor români se pot compara fără probleme cu capodoperele artelor plastice universale.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Bucureştiul, în perioada interbelică
În 1927, Anastase Simu a dăruit casa şi întreaga colecţie statului româna, muzeul ce-i poartă numele fiind unul dintre cele mai de seamă din Bucureşti şi din ţară la acea vreme.Colecţia muzeului era împărţită în 5 secţii şi cuprindea foarte multe lucrări de pictori şi sculptori francezi precum Zurbaran, Delacroix, Houdon, Fremiet, Ridon, Meunier, Daumier, Gericault, Pissaro, Renoir, Courbet şi Bourdelle. În secţiunea de artă românească erau expuse lucrări de pictori precum Aman, Grigorescu, Andreescu, Luchian, Pallady, Petraşcu, Teodorescu-Sion, Bunescu, Ressu şi sculptori precum Brâncuşi, Paciurea şi Stork. Printre alte exponate se mai aflau mulaje italieneşti din secolul al XVI-lea sau icoane bizantine.
VEZI ŞI GALERIE FOTO & VIDEO. Cum arăta Bucureştiul după bombardamentele aviaţiei anglo-americane
Muzeul Simu a funcționat până în 1960, când a fost dărâmat de autoritățile comuniste pentru a construi în locul său Magazinul Eva. O parte din această colecție se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României, iar o alta în colecția Simu de la Pinacoteca București. Colecția cuprindea circa 1.200 de piese din toate genurile artistice:pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Gara de Nord, inima Bucureştiului de demult
(sursa: wikipedia.org)