La o lună de la „Occupy Wall Street”, mişcarea a devenit un protest global şi, deşi ar fi trebuit să fie paşnice, manifestările au degenerat în violenţe la New York şi Roma. Numai în Bucureşti nemulţumirea pare să nu fie atât de mare: doar 50 de protestatari s-au adunat în Piaţa Unirii.
„Noi am fost vânduţi, băncile au fost salvate!”. „Toată ziua, toată săptămâna, ocupaţi Wall Street!”. Asta au scandat, sâmbătă, zecile de mii de activişti ai Mişcării „Occupy” care au ieşit pe străzile a peste 1.600 de oraşe ale lumii, dintre care 100 numai din Statele Unite ale Americii. „Indignaţii”, cum s-au autotitulat manifestanţii, se ţineau de mâini în timpul protestelor, fluturau pancarte uriaşe din pânză sau carton, şi îşi urlau din toţi plămânii nemulţumirea.
Americanii, cei mai dedicaţi
5.000 de americani au ocupat New York-ul din parcul Zucotti până în Times Square. „Am decis să particip la protest pentru că e vorba de viitorul meu, viaţa generaţiilor care vin după mine este de asemenea în joc”, a spus Palmer Linnea Paton, de 23 de ani, studentă la Universitatea din New York, citată de occupywallst.org.
În acest timp, alţi 5.000 de oameni se aflau în faţa primăriei din Los Angeles şi alţi 2.000 mărşăluiau în Pittsburgh. În Washington Square Park, protestatarii s-a aşezat în faţa sediului băncii Citibank şi, în ciuda rugăminţilor angajaţilor, au refuzat să plece. „Poliţia le-a cerut angajaţilor să închidă filiala până la îndepărtarea manifestanţilor”, au anunţat ulterior reprezentanţii băncii. În final, 24 de persoane au Aici, 45 de persoane au fost reţinute, dintre care 24 au fost acuzate că ar fi încălcat proprietatea privată a filialei Citibank.
Axa Lisabona – Atena, via Bruxelles
Mişcarea a pus stăpânire sâmbătă şi pe Europa. Zecii de mii de spanioli de toate vârstele, de la copii la pensionari, s-au strâns sâmbătă seară în piaţa Puerta del Sol din Madrid. În Portugalia, 20.000 de manifestanţi au mărşăluit la Lisabona şi tot atâţia la Oporto. Aproape 4.000 de protestari s-au strâns şi în faţa Parlamentului din Atena, dar şi în Salonic.
La Londra, cei 3.000 de manifestanţi care au ieşit în stradă au încercat să ajungă la sediul Bursei, dar forţele de ordine s-au opus, iar manifestările s-au soldat cu ciocniri violente între poliţişti şi câţiva dintre activiştii prezenţi la protest. 500 de londonezi au rămas toată noaptea în faţa catedralei Saint Paul.
„Beneficiile sistemului financiar se duc către o mână de corporaţii în detrimentul oamenilor obişnuiţi. Aceiaşi oameni care sunt responsabili pentru recesiune au în continuare parte de bonusuri financiare uriaşe. Este nedrept şi nedemocratic”, a declarat Van Spyro Leemnen, un tânăr de 27 de ani, care lucrează în PR, şi a participat la protestul de la Londra, citat de site-ul oficial al Mişcării, occupywallst.org.
La Roma, zeci de mii de persoane s-au strâns în apropiere de Colosseum, însă militanţi îmbrăcaţi în negru, cu cagule pe faţă, au început să arunce cu obiecte spre proprietăţile oamenilor. Mai multe maşini şi coşuri de gunoi au fost incendiate, bănci şi magazine au fost atacate, iar vitrinele au fost sparte. Cel puţin 70 de persoane, dintre care 30 de ofiţeri de poliţie, au fost rănite.
Românii nu se înghesuie la proteste
La Bucureşti, unde oamenii au fost chemaţi la protest în Piaţa Unirii, de la ora 10.00, s-au adunat în jur de 50 de „nemulţumiţi”. „Statul nu e egal cu afaceri”, „Banul public nu e privat” sau „Democraţie reală acum”. Toate aceste lozinci erau scrise pe pancartele celor care au ocupat, paşnic, Bucureştiului.
„Occupy Wall Street” este o mişcare de proteste care a început pe 17 septembrie 2011 în Piaţa Libertăţii, în Districtul Financiar din Manhattan şi luptă împotriva controlului pe care îl deţin băncile şi corporaţiile asupra statului şi a rolului major pe care acestea l-au avut în colapsul economic. Mişcarea „Occupy” este inspirată din răscoalele populare care au izbucnit în ultimele luni în Egipt, Tunisia, Spania, Grecia, Italia şi Regatul Unit. „Vrem să facem cunoscut modul în 1% din cei mai bogaţi oameni ai lumii scriu regulile inegale ale economiei globale care afectează restul de 99%”, se arată în comunicatele Mişcării de protest.
