Un proiect de cinci milioane euro a declanşat un conflict de proporţii între pescari şi autorităţi. Suspiciunile sunt alimentate şi de implicarea unui personaj apropiat lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Investiţia presupune construirea unui imobil cu spaţii frigorifice pe malul Dunării, la Tulcea, amenajarea unor dane de acostare pentru nave şi dotări specifice unei burse. Proiectul pentru construirea bursei peştelui a fost declarat recent eligibil, iar finanţarea va fi atrasă de la Fondul European de Mediu.
Preşedintele Agenţiei Naţionale Pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Marian Mănăilă, a spus recent, la o întâlnire cu asociaţiile de pescari din Deltă, că bursa peştelui din Tulcea va funcţiona, cel târziu, la finele anului viitor. Investiţia a fost iniţiată de Consiliul Judeţean Tulcea, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi ANPA.
Mircea Staraş, director ştiinţific al Institutului de Cercetări Delta Dunării, spune că, înainte de înfiinţarea bursei, autorităţile ar trebui să reglementeze mai bine circuitul fiscal al peştelui, de la pescar până în magazine. „Acum, cea mai mare cantitate de peşte capturată în Deltă nu este fiscalizată, centrele de primă vânzare sunt doar cu numele. Ce se va vinde pe bursă în aceste condiţii este greu de spus”, spune el.
Pro şi contra
Şi pescarii consideră inutilă investiţia. Lucian Simion, preşedinte al celei mai mari asociaţii de pescari din zonă, spune că pentru tranzacţionarea pe bursă a peştelui din Deltă ar fi suficient un sistem informatic cu terminale la toate cherhanalele în care să fie introduse, în timp real, capturile de peşte, iar operatorii din piaţa peştelui să aibă acces la aceste informaţii şi să cumpere din respectiva ofertă. „Centrul de comandă al bursei electronice nu are nevoie de spaţii frigorifice, de clădire cu etaj, de dane portuare de milioane de euro, ci de câteva calculatoare. Păstrarea peştelui proaspăt sau congelat este obligaţia proprietarului, nu a bursei”, spune el.
Reprezentanţii autorităţilor spun că realizarea unui imobil în Tulcea pentru tranzacţionarea peştelui este necesară pentru că este vorba despre o marfă perisabilă, iar piaţa respectivă are nevoie de spaţii frigorifice pentru a funcţiona eficient. Asociaţiile de pescari amintesc însă că în Tulcea există un frigorifer cu o capacitate de refrigerare de 18.000 tone, care a fost modernizat recent, tot cu fonduri europene.
Frigoriferul din Portul Tulcea are fluxuri tehnologice pentru congelarea peştelui şi pentru condiţionarea acestuia în stare proaspătă şi dane de acostare a navelor.
Conexiunea Terente-SOV
Suspiciunile privind acest proiect s-au amplificat după ce Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit l-a angajat ca responsabil cu monitorizarea acestui proiect pe Tănase Terente, un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu, care a fost până acum inspector piscicol în zona Crişan-Sulina, controlată de oamenii lui Vîntu.
După numirea lui Terente, pescarii acuză autorităţile că încearcă să dreneze milioanele de euro alocate de UE pentru pescării spre investiţii inutile în loc să-i sprijine pe ei să acceseze aceste fonduri pentru dezvoltarea propriilor afaceri.
UE a alocat României din Fondul European pentru Pescuit 306 milioane de euro, fonduri nerambursabile care pot fi cheltuite până în 2013.Ministerul Agriculturii a alocat din această sumă o treime pentru pescăriile din Deltă, dar, până acum, nu s-au accesat decât banii pentru Bursa Peştelui.
UE a alocat României 306 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit , care pot fi cheltuiţi până în 2013. În Deltă, singurul proiect pentru care s-au accesat fonduri este Bursa Peştelui.
