Echipa de arheologi care supervizeaza santierul complexului Palas din Iasi a descoperit mai multe vestigii inedite, printre care si o fantana arteziana realizata de mesterii domnitorului Vasile Lupu.
Cercetarile arheologilor se desfasoara langa strada Palat si sunt realizate intr-un sant cu o latime de 2 metri si o lungime de 20 de metri. In interior s-au descoperit mai multe pivnite ale unor foste locuinte, care continua pana spre scarile de la capatul strazii Sfantul Andrei. "A fost montat un zid mulat pentru sustinerea strazii Palat si asigurarea constructiilor care se vor face in interiorul perimetrului. Am descoperit locuinte ale orasenilor datand din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, unele functionand si in secolul al XX-lea, dotate cu pivnite din piatra si caramida frumos realizate. La baza pantei, in pamantul galben, s-au surprins cateva fundatii, probabil din secolul al XVII-lea, care au fost in buna parte distruse de constructiile amintite mai sus. La cercetarile de suprafata datele noastre vor fi intregite", a declarat Stela Cheptea, coordonatorul echipei de arheologi de la santierul Palas.
Arhelogii au precizat ca majoritatea descoperirilor din ultima vreme au avut loc in sectorul C, cel cuprins intre strada Sf. Lazar si strada Sf. Constantin. "In acea zona, in timpul Evului Mediu si mai tarziu a existat un lac alimentat probabil din Bahlui, pentru ca nu am gasit izvoare in zona, lac ce a fost amenajat in secolul al XVII-lea de catre domnitorul Vasile Lupu. Acesta i-a intarit malurile cu piloti din lemn de stejar de 0,60-0,90 metri fiecare. Partea de nord a lacului, adica cea mai apropiata de Palat, a fost amenajata special cu aceiasi piloti, dar si cu impletituri din crengi si piloti de lemn, pusi fata in fata. Am reusit, de asemenea, sa surprindem o portiune de debarcader amenajat cu scanduri de lemn care se sprijineau pe aceste ingradituri de la marginea lacului. Dupa moda de la Constantinopol, Vasile Lupu si-a construit in apropiere un foisor situat pe o infrastructura din piatra, complex elaborat, cu podeaua de lemn perforata de un havuz, adica un fel de fantana arteziana care primea apa de la un izvor din deal prin conducte de olane", a detaliat Stela Cheptea.
Zona in care se lucreaza acum pentru proiectul Palas este una in care istoria Iasiului se descopera in fiecare moment. Cu mai bine de trei decenii in urma, cand se faceau amenajarile pentru strandul Municipal, in zona respectiva a fost descoperita o necropola crestina, lucru reiesit in urma faptului ca acolo s-au gasit cinci cruciulite. "Exista o diferenta fata de toate celelalte descoperiri, deoarece in fiecare mormant erau aranjati mai multi indivizi, mai exact intre doi si cinci. Mainile erau pe piept sau pe langa corp. Unii aveau mana dreapta pe partea stanga a corpului, in zona inimii, ceea ce denota o atentie deosebita in ceea ce priveste ingroparea mortilor", a precizat Stela Cheptea. Arheologii au descoperit mai multe asemenea grupuri, insumand aproape 90 de schelete, unele deranjate de lucrarile pentru amenajarea fostului strand Municipal.
Multe probe au fost trimise laboratoarelor specializate pentru datarea cat mai exacta a descoperirilor. Anul trecut in urma sapaturilor din incinta imprejmuita au fost descoperite resturile unui atelier de tabacarie, drept dovada stand mai multe butoaie de acest fel. "Dupa ce am facut protectia pentru Curtea Domneasca, langa caminul de batrani, adica in sectorul D, am descoperit patru case care probabil au facut parte dintr-un atelier de tabacarie, care functiona in mlastina Curtii Domnesti. In zonele decopertate se putea simti si la momentul descoperirii un iz specific pieilor prelucrate. Casele nu reprezentau o valoare din punct de vedere arheologic. Este vorba de case de negustori, de oraseni, spre deosebire de cea de la Hala Centrala, care este un soi de palat mai mic al unui boier. Totodata, langa turnul de straja am gasit urmele unei canalizari din secolul al XIX-lea si un zid de incinta", a relatat Stela Cheptea.
» Conservare pentru muzeu
Toate vestigiile care au fost gasite pana in prezent si care vor mai iesi la iveala in urma lucrarilor proiectului Palas Iasi vor fi conservate sau vor fi folosite in scop muzeistic. "Avem un contract cu doamna Cheptea si dumneaei, impreuna cu o echipa numeroasa de arheologi, se ocupa de cercetarile arheologice. Noi am dorit inca de la inceput ca toate vestigiile istorice sa fie puse in valoare. Obiectivele de atractie vor fi conservate fie in situri, fie in vitrina, in functie de marime. Suntem interesati sa le valorificam", a declarat Stela Fodor, directorul general al Iulius Group, dezvoltatorul complexului Palas.