El Chapo s-a volatilizat din nou

Evadarea baronului drogurilor Joaquin Guzmán, alias El Chapo, dispărut din închisoarea de maximă securitate unde era încarcerat de anul trecut, a lăsat ţara în stare de şoc. Căutarea lui continuă contracronometru.

În Mexic, stupoarea este totală – atât de incredibilă este această nouă evadare a lui Guzmán, care domneşte peste sîngerosul cartelul din Sinaloa, cel mai puternic din ţară. Autorităţile fac eforturi pentru capturarea lui înainte de a reintra în fruntea organizaţiei criminale.  La 22 februarie 2014, capturarea inamicului public nr. 1 fusese anunţată ca o turnură decisivă în războiul contra traficului de droguri. „El Chapo” („Piticul”, poreclă datorată staturii sale reduse, 1,64 m)  era urmărit din 2001 după o precedentă evadare deja rocambolescă – reuşise să fugă ascuns într-un coş cu lenjerie murdară din închisoarea de lângă Guadalajara, Puente Grande (Marele Pod), pe care apoi mexicanii au rebotezat-o Puerta Grande (Marea Poartă). A fost considerat regele evadării şi atunci a început ascensiunea sa fulgerătoare în traficul de stupefiante.

Şeful cartelului Sinaloa era trofeul guvernului lui Enrique Pena Nieto, care reuşise să-l prindă după o urmărire de 13 ani iar organizaţia sa criminală era considerată principalul responsabil de traficul de droguri spre SUA şi de violenţa extremă care domneşte în Mexic.

Joaquin Guzmán, alias El Chapo, unul din cei mai mari traficanţi de droguri din lume, a evadat din nou, duminică, din închisoarea de maximă securitate din Altiplano şi, în pofida importantului dispozitiv pus în funcţie pentru a-l descoperi, şeful puternicului cartel Sinaloa era luni încă nelocalizat. Este a doua evadare din închisoare a lui El Chapo, după cea din 2001. De duminică, poliţia federală patrulează şoselele, a  instalat bariere rutiere de control şi elicoptere Black Hawk străbat cerul. Zborurile pe aeroportul internaţional Toluca au fost suspendate şi hangarele aviaţiei civile sunt percheziţionate cons­tant. SUA, prin vocea ministrului Justiţiei, Loretta Lynch, au oferit „orice asistenţă necesară care ar putea ajuta la capturarea rapidă” a lui Joaquin Guzmán. În sud, ministrul de Interne al Guatemalei a declarat că forţele speciale ale poliţiei şi armata supraveghează frontiera cu Mexicul. Din Franţa, unde se află în vizită oficială, preşedintele mexican, Enrique Pena Nieto nu şi-a ascuns dezamăgirea faţă de această lovitură dură pentru politica sa de luptă contra  traficanţilor de droguri.

Evadare planificată

Incredibila evadare  din închisoarea din Altiplano a celui mai supravegheat deţinut din Mexic se pare că a fost perfect planificată şi organizată. Tunelul pe care l-a urmat Guzman sâmbătă seară spre ora 21, are 1.500 m şi dispune de sisteme de iluminat şi de ventilaţie, ca şi de un motor pe şine pentru evacuarea deşeurilor şi care duce în şantierul unui imobil aflat în construcţie. Detalii care fac să roşească de ruşine autorităţile mexicane. 18 membri ai personalului de pază, care erau în tură în acel sector al închisorii în momentul faptelor, au fost transferaţi în Mexico pentru a fi interogaţi. Este deja evident că baronul drogurilor El Chapo a beneficiat de complicitate din interiorul închisorii, reputată ca fiind cea mai sigură din ţară.

El Chapo a fost văzut pentru ultima oară pe imaginile camerelor de supraveghere ale închisorii la ora 20.52, pe drumul care duce spre duşuri. Acolo a fost descoperită o scară spre gaura de intrare într-un tunel, o deschidere de 50/50 cm, mascată de un grilaj. Guzman a intrat pe acolo în tunelul înalt de 1,70 m, înălţime suficientă pentru ca acest  „capo” să poată evada cu capul sus. Pasajul duce în şantierul unui  imobil, situat într-un cartier rezidenţial apropiat de închisoare.

Când gărzile de la Altipiano au constatat că „starul” prizonierilor nu mai apare pe camerele de supraveghere au dat alarma. Detaliile evadării au fost relatate duminică dimineaţă de Monte Alejandro Rubido, comisar naţional pentru securitate, dependent de Ministerul de Interne. Expertul Mike Vigil, fost şef al operaţiunilor internaţionale în cadrul Agenţiei americane de luptă antidrog (DEA) în SUA, a precizat că dacă El Chapo nu este capturat în 48 de ore, el va putea relua controlul total al cartelului Sinaloa. O ameninţare pentru că „va fi foarte dificil ca traficantul să fie descoperit dacă va ajunge în Sinaloa, regiunea sa natală” şi se va ascunde în munţi şi unde beneficiază de protecţia localnicilor. Cartelul Sinaloa a dus un război feroce contra  forţelor armate şi a  cartelurilor rivale, între care Zeta, pentru controlul traficului de cocaină spre SUA.

Tensiune în Mexic

Evadarea lui Joaquin Guzmán a declanşat o furtună politică în Mexic. Opoziţia, intelectualii şi o parte a opiniei publice se întreabă cum acest inamic public nr. 1 a putut evada din cea mai sigură închisoare din ţară şi absenţa unui răspuns oficil a declanşat o criză de încredere care amestecă decepţia şi o extremă jenă, pe fondul  rănilor încă deschise după tragedia din Iguala, unde au dispărut zeci de tineri şi apoi ucişi de asasinii traficanţilor de droguri. Nu se ştie ce va dezvălui ancheta declanşată după evadarea lui El Chapo. În prima sa evadare s-a dovedit că au fost implicate 71 de persoane, din care şi unii responsabili ai închisorii. Preşedintele Mexicului s-a declarat „profund consternat” de evadarea lui El Chapo, care reprezintă „un afront contra statului”.

Forţa cartelului Sinaloa

Evadarea lui El Chapo, 58 ani, arată că puterea cartelului Sinaloa nu a scăzut deloc, scoaterea şefului lor din închisoarea de maximă securitate din Mexic dovedeşte capacitatea operaţională a marii transnaţionale a drogurilor. Cartelul s-a născut la debutul secolului 20, în munţii mexicani şi în prezent a devenit o platformă mondială care reuneşte centre de producţie şi de consum ale drogurilor. Sinaloa dispune în Mexic de 60.000 kmp de câmpuri de mac şi de marijuana şi sunt principalii angrosişti de cocaină sud-americană în SUA şi în Europa. Controlează rutele terestre în America Centrală, traficul cu heroină provenită din Orientul Mijlociu şi reţetele asiatice cu precursori chimici în laboratoarele unde prelucrează tone de amfetamine.

Potrivit fundaţiei InSight Crime, Sinaloa operează în 50 de ţări şi acţiunile sale cuprind traficul de droguri, reţele de prostituţie, furt de benzină, trafic de arme şi spălare de bani. Iar Guzmán este inclus de revista Forbes pe lista deţinătorilor celor mai mari averi din lume. Aghiotantul său, experimentatul Ismael El Mayo Zambada, 67 ani, a rămas liber o jumătate de secol fără a fi trimis la închisoare. Alt partener al lui El Chapo, Juan José Esparrgoza, 66 ani,  este o fantomă, din 2014 existând zvonuri – că ar fi murit în urma unei crize cardiace, dar nu există o confimare oficială. Şi despre El Chapo există numeroase zvonuri- că ar fi suferit o operaţie chirurgicală estetică, se plimbă prin localităţi din regiunea natală, că ar avea patru neveste, între care o regină a frumuseţii şi o duzină de copii.

În munţii din Sinaloa, dar şi în întreg Mexicul se aşteaptă rezultatul marii evadări a lui Guzmán, rămas teoretic şeful cartelului. Guzmán este considerat un geniu al răului, cu o inteligenţă superioară mediei şi traficant sângeros, care nu dormea niciodată două nopţi în acelaşi loc şi dispunea de o duzină de sosii pentru a-i înşela pe cei care erau pe urmele sale. În două decenii, el a reuşit să preia conducerea cartelului din Sinaloa, să modernizeze şi să controleze toate filierele de cocaină, de producţie şi vânzarea în detail. Cartelul său, cunoscut pentru că i-au asasinat pe toţi care îl deranjau, controlează oraşele frontaliere Tijuana şi Ciudad Juaréz, două principale treceri pentru drogurile spre SUA. Potrivit lui Anabel Hernandez, specialistă în cartelurile drogurilor din Mexic, Guzmán introduce anual 50% din marijuana şi 30% din cocaina (circa 100 tone) din SUA. În ultimii 6-7 ani, de când s-au întărit măsurile de securitate la frontiera nord-americană, Guzmán s-a diversificat şi şi-a dezvoltat reţeaua  criminală în America de Sud, în Europa, în Asia şi Africa.

Un cartel tentacular

Un document al serviciilor americane de luptă antidrog relevă în ce mod cartelul din Sinaloa a devenit un imperiu. Este vorba de o multinaţională care controlează comerţul mondial cu droguri şi îşi impune regulile statelor. Ramificaţiile sale sunt asemenea unei pânze de păianjen, legând traficanţi şi bande organizate ca nişte armate. În centrul dispozitivului apare un nume aflat la intersecţia tuturor branşelor importante ale cartelului – cel al lui Joaquin Guzman. Supranumit El Chapo (Piticul), el este şeful necontestat al cartelului Sinaloa şi succesor al lui Pablo Escobar, devenit micul gigant al drogurilor. Guvernul american deţine o diagramă detaliată a reţelelor controlate de Guzmán, ceea ce a premis SUA să dirijeze Mexicul pe urmele noului inamic nr. 1 mondial. El a fost arestat în februarie anul trecut într-o staţiune balneară din nord-vestul Mexicului, imaginile arestării făcând ocolul planetei.

Reţeaua Guzmán figurează în centrul unui studiu realizat de Institut for Defense Analyses (IDA), un organism cu scop lucrativ, specializat în detectarea organizaţiilor transnaţionale. IDA este un think-tank al Pentagonului. Timp de doi ani, experţii au vânat grupări teroriste în Irak sau Afganistan pentru a înţelege ramificaţiile cartelului Sinaloa, după numele unei regiuni din Mexic, unde se produce masiv marijuana, cocaina sau heroina.

Ei au explicat că acest „cartel din Sinaloa este o coaliţie formată de unii dintre cei mai mari traficanţi  de droguri din Mexic, care operează concertat pentru a se proteja unii pe alţii”. O organizaţie care funcţionează ca o „federaţie de întreprinderi” şi unde indivizii sunt interconectaţi în funcţie de legături de sânge, de căsătorie sau de acorduri de cooperare. Pentru a ajunge până la şefii narcotraficanţilor,  este suficient să ajungi la una din cele şase sau şapte filiere ce converg spre capul reţelei, Joaquin Guzmán. Anchetatorii americani sunt suspectaţi că au beneficiat de informaţii preţioase din partea unuia sau altuia dintre locotenenţii „naşului” Guzmán. În schimbul impunităţii, informatorii au ajutat la prinderea de „peşti mari”.

Altiplano, o legendă

Tunelul, rezultat a luni de zile de lucrări, declanşează tot felul de întrebări. Cum s-a putut penetra în închisoarea de maximă securitate fără să remarce nimeni? Cât timp a trecut pentru a se da alarma? De ce accesorii interne şi externe a beneficiat Piticul? Închisoarea Altiplano, aflată la o oră de mers cu maşina de Mexico, face parte din legendele închisorilor mexicane. În cei 27.000 mp ai săi se află închişi primarul din Iguala, José Luis Abarca, Servando Gómez Martinez, alias Tuta, şeful cartelului Templierilor, nemilosul Edgar Valdez Villareal, „La Barbie“, Héctor Béltran Layva, „H“, sau Miguel Ángel Félix Gallardo, „Naşul”, tatăl marilor baroni ai drogurilor şi desigur, El Chapo. Considerată impenetrabilă, porţile ei nu au mai fost deschise de nici un criminal, aceştia fiind supravegheaţi în mod special. Extrădarea lui El Chapo spre SUA a fost respinsă pentru că nu era nici un risc de evadare din această închisoarea mitică.  

El Chapo este extrem de influent şi deţine o forţă de corupere impresionantă, fiind printre cei mai bogaţi 100 de miliardari ai lumii, cu o avere estimată la 1-2 miliarde euro.