» Cu toate ca Romania si Ungaria au intrat la momente si in conditii diferite in Uniunea Europeana iar decalajul initial a fost important, economiile celor doua tari incep sa se impleteasca, cel putin in zona de frontiera. Cel mai bine simt acest lucru locuitorii din zona, care au invatat sa profite de avantajele fiecareia dintre cele doua tari.
Ungaria si-a dezvoltat foarte bine turismul, agricultura si comertul, in timp ce in cealalta parte a granitei, in Romania, investitiile in industrie au crescut simtitor in ultimii ani. Ca urmare, romanii profita de preturile mici din Ungaria si isi cumpara acolo case si terenuri, merg la cumparaturi si distractie, in timp ce ungurii din zona de frontiera vin in Romania la serviciu. Euroregiunea DKMT, dupa mai bine de zece ani de la infiintarre, a inceput sa functioneze. Aradenii sprijina dezvoltarea unui aeroport in judetul Bekes, construiesc drumuri in zona de frontiera si spera ca intr-o perioada relativ scurta de timp sa nu mai existe diferente de infrastructura intre cele doua tari. Oamenii de afaceri maghiari participa la toate targurile de la Arad si recunosc ca vin aici pentru a-si dezvolta afacerile.
In Romania au sosit multi investitori straini, si-au cumparat terenuri, ridicat fabrici si au inceput sa produca. Pana in urma cu cativa ani forta de munca calificata exista din plin, Aradul fiind o platforma industriala traditionala, dar ale carei fabrici mergeau tot mai greu. Acum a aparut insa criza fortei de munca. "Ne confruntam cu o lipsa de oameni calificati", a declarat Maria Apostol, director resurse umane al unei societati comerciale din Arad. Cei foarte bine calificati au ales sa lucreze in societati multinationale, avand salarii bune. Acestea au autobuze pentru aproape toate localitatile din judet, care aduc zilnic angajatii la munca, la Arad. "Se va apela la forta de munca din localitatile de frontiera din Ungaria", a declarat Nicolae Grosan, directorul Expo International Arad.
Dupa intrarea Romaniei in UE, s-a simplificat controlul la frontiera. Din acel moment, firme din Zona industriala Arad au inceput sa aduca forta de munca calificata din Ungaria. In localitatile unguresti de la frontiera cu Romania multe fabrici s-au inchis. Practic, in aceasta zona, industria maghiara a redus puternic motoarele, dar s-au dezvoltat foarte bine agricultura, comertul si turismul. "Locuiesc la Batania si vin zilnic la munca la Arad. Lucrez in Zona industriala si salariul mi se pare atractiv. Sunt calificat in mecanica fina si nu mi-a placut alternativa de a munci in agricultura. Fac naveta la Arad, sunt numai 24 de kilometri", a declarat Istvan Miklos, unul dintre navetistii din Ungaria.
La Arad se infiinteaza, in aceasta luna, o noua zona industriala, Zona industriala sud. "Vor fi mai multe fabrici, iar zona spre Zadareni se va dezvolta. O alta zona industriala pentru Arad este proiectata pe platforma fostului combinat chimic, dupa demolarea completa a acestuia. Are multe avantaje: acces rutier, fiind la marginea DN 7, si feroviar", a declarat primarul Aradului, Gheorghe Falca. In acest context, tot mai multe firme se bazeaza pe forta de munca calificata din Ungaria. La cativa kilometri de granita romano-maghiara, la Turnu s-a deschis o noua zona industriala, in care prima hala este deja construita. Inca doi investitori asteapta derularea formalitatilor pentru a incepe constructia halelor. "Parcul de afaceri Turnu este cel mai important proiect al nostru. Vom avea un parc de afaceri, o zona industriala, un centru de instruire a fortei de munca si un terminal pentru TIR-uri", a declarat primarul orasului Pecica, Iustin Cionca. In acest parc industrial, pe langa muncitorii romani care vor veni la Turnu, vor fi atrasi si muncitori maghiari, calificati. si in fabricile de la Chisineu-Cris vin sa lucreze muncitori din Ungaria.
Romanii profita de preturile mici din Ungaria
Romanii din zona de frontiera profita de ani buni de preturile mici din magazinele unguresti si isi fac cumparaturile din tara vecina. "In ultimii trei ani, la Arad s-au deschis mai multe hipermarketuri si se vor mai deschide si altele in viitorul apropiat. Vor fi construite trei mall-uri", a spus primarul Gheorghe Falca. Cu toate acestea, magazinele unguresti din zona de frontiera sunt pline de romani. Produsele electronice sunt la preturi mai bune ca in Romania, iar cele alimentare nu au concurenta. "Imi fac cumparaturile la Szeged pentru ca preturile sunt mai mici, iar calitatea – mai buna. Pana si cartofii ii cumpar de aici. In piata de la Arad, cei care vand legume pot fi intalniti in piata din Szeged, cu microbuzele, cumparand marfa", a declarat Ana Birau, o femeie din Arad care de ani de zile prefera cumparaturile din Ungaria. In tara vecina exista alte strategii pentru atragerea clientilor. In tara vecina vanzatorii sunt amabili, marfa este de calitate si in foarte multe magazine se vorbeste deja si romaneste. Un bax de pulpe de pui, congelate, de 10 kilograme, costa 3500 de forinti (45 de lei), iar pepenele verde, care in pietele aradene se vinde cu 80-90 de bani, acolo costa 30 de forinti, adica la jumatate de pret. "Vin in fiecare sambata cu masina in Ungaria si imi fac cumparaturile. Imi iau totul de aici, de la detergenti pana la legume. Sunt mai ieftine si mai bune", a spus Gheorghe Popa din Timisoara. Romanii nu-si pot explica de ce preturile sunt mai mici in Ungaria, dar raspunsul este foarte simplu: statul vecin si-a dezvoltat foarte mult agricultura. In timp ce la noi terenurile sunt necultivate, la ei nici un petic de pamant nu a ramas neinsamantat. Fermierii unguri utilaje de mare putere, au tractoare ultramoderne si lucreaza cu ele 24 de ore daca este nevoie. Obtin productii mari si au produse de calitate. In apropierea orasului maghiar Gyula, sute de persoane traiesc de pe urma serelor. Cele mai multe sere sunt in localitatea Micherechi, cu o mare comunitate romaneasca, vestita pentru productia de castraveti. Ungurii au chiar si un festival al castravetilor. Sere sunt cam peste tot, ceea ce explica preturile mici la legume si fructe. In Ungaria vin si tarani romani pentru a-si cumpara cartofi, oua, ceapa.
Casa ungureasca, visul romanilor
In ultimii ani, romanii din zona de frontiera au inceput sa-si cumpere case in Ungaria. La inceput, case si apartamente de vacanta. Apoi, dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana si simplificarea trecerii frontierei, romanii au inceput sa prefere case si apartamente de locuit. In Batania, un oras aflat la sase kilometri de frontiera cu Romania si la 28 de kilometri de Arad, s-au mutat in ultimele sapte luni peste o suta de familii din Romania care si-au vazut astfel implinit visul de a avea o casa. "In ianuarie, casele erau foarte ieftine. Eu mi-am cumparat o casa cu echivalentul a 15.000 de euro, cu 800 metri patrati de teren. Desigur, a mai trebuit sa o renovez, dar am casa mea la acesti bani. Fac naveta la Arad, la serviciu. In cativa ani, vor fi autobuze pe acest traseu din ora-n ora, o sa vedeti", a spus Mircea Nistor. Marius Tica, un cunoscut in lumea modellingului romanesc, si-a cumparat si el o casa la Batania. "Casa mea se afla chiar pe malul unui canal care trece prin mijlocul orasului. Am ponton si, cand ajung obosit acasa, pescuiesc", a declarat Marius Tica.
Majoritatea caselor din Batania au peretii construiti din pamant. Au unele avantaje, fiind bune izolatoare termice, dar si multe dezavantaje. Sunt insa ieftine si accesibile romanilor. Terenurile sunt si ele ieftine, multi cumparandu-si case nu tocmai locuibile, pentru a investi in terenul aferent. Casele din caramida se vand insa mai scump. In Turnu, localitatea romaneasca de granita vecina cu Batania, o casa similara se vinde la 25-30.000 de euro, iar metrul patrat de teren intravilan este de 20 de euro. La intrarea in orasul Gyula, oras turistic, o casa moderna se poate cumpara cu 50.000 de euro. Un apartament nou in centrul orasului, cu trei camere, geamuri termopan si scara din lemn masiv se vinde la 45.000 de euro. In Arad, un apartament similar costa 80.000 de euro.
DEZVOLTARE
» Colaborare transfrontaliera
Traian Cresta este presedintele Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria, fiind ales de concetatenii sai si viceprimar al orasului Batania. El a inteles ca sansa dezvoltarii economice atat a zonei de granita a Ungariei cu Romania, cat si a celei similare din Romania sta in colaborarea transfrontaliera reala. Traian Cresta a trecut peste intalnirile periodice formale ale primarilor din localitatile transfrontaliere, la aspecte mai concrete. El a sustinut extinderea traficului auto de marfa prin vamile mici, destinate initial doar traficului de persoane, cum este si Turnu-Batania, initial la 3,5 tone si ulterior la 7,5 tone. Consecvent, el a reusit sa atraga sprijin si din Romania, astfel ca, la ora actuala, acest trafic se desfasoara deja la o scara care demonstreaza viabilitatea ideii. "Este foarte important ca s-a rezolvat acest lucru, atat pentru Ungaria, cat si pentru Romania. Trebuie sa se inteleaga ca, dezvoltandu-se economia si transporturile, intreaga zona va prospera", a declarat Traian Cresta, viceprimarul din Batania. Partea maghiara a dezvoltat si reteaua rutiera in zona transfrontaliera, paralel cu granita cu Romania. Desi exista documente oficiale semnate in acest sens, in partea romana drumurile asteapta inca sa fie aduse la nivelul celor din tara vecina.
AVANTAJ
» Distractie europeana
Romanii prefera sa se distreze in Ungaria datorita preturilor mai mici si conditiilor excelente oferite. Astfel, la restaurantele unguresti au loc botezuri, zile de nastere ale romanilor, iar chelnerii au invatat cateva cuvinte romanesti. strandurile unguresti sunt luate cu asalt de romani, care prefera sa se distreze in Ungaria. Aradul are unul dintre cele mai mari stranduri din Europa si, cu toate acestea, aradenii pleaca la Batania, la Gyula sau Oroshaza la plaja. Zilnic, la Batania, la strand, sunt zeci de aradeni care vin cu masinile dupa terminarea serviciului. "Acolo conditiile sunt superbe. Apa termala pentru adulti, bazine cu tobogane pentru copii, iarba verde si preturi bune. La Arad, bazinele sunt de pe vremea bunicilor, mereu revopsite, iar conditiile – mizerabile. WC-urile sunt sub orice critica si se inchid la ora 22.00, cand incep chefurile la terase. Incercati sa intrati in Mures daca puteti trece de balariile de pe margine", a declarat Mihaela Muntean.