Extinderea aşa-zisei limbi moldoveneşti în şcolile din Transnistria a fost subiectul discutat, cu câteva zile în urmă, la Tiraspol. Tema se dovedeşte surprinzătoare în teritoriul din stânga Nistrului, ani la rând comparat cu fosta URSS, în care limba rusă era pe deplin stăpână. Prefigurata schimbare de macaz în politica regimului separatist apare pe fondul noilor standarde în privinţa educaţiei, aplicate la toate nivelurile şcolare, începând din acest an.
După cum deja se ştie, Curtea Constituţională din Chişinău a decis, încă din 2013, că româna este limba oficială în Republica Moldova, stat în componenţa căruia intră şi raioanele din stânga Nistrului. Conceptul limbii moldoveneşti, inventat de sovietici cu aproape un secol în urmă, a fost astfel aruncat la gunoiul istoriei. Tiraspolul rămâne, în această privinţă, cu un pas în urma Chişinăului. Doar oare chiar vrea să recupereze?!…
„Problemele învăţământului în limba moldovenească”
Masa rotundă intitulată „problemele învăţământului în limba moldovenească în Republica Moldovenească Nistreană“, este descrisă într-un amplu articol apărut în publicaţia locală “Adevărul nistrean”. Discuţiile purtate în incinta Complexului liceal “Dimitrie Cantemir” din Tiraspol au fost organizate de Ministerul Educaţiei din aşa-numita republică nistreană şi de Uniunea Moldovenilor. Au participat atât oficiali, cât şi profesori de la diverse şcoli din stânga Nistrului. Cuvântul de început a fost rostit de preşedintele Uniunii Moldovenilor, Valerian Tulgara, care atrage atenţia asupra situaţiei actuale, în care rusa este folosită peste tot în societate, mai ales în instituţiile statului. Cel mai bun exemplu se află în cadrul Justiţiei, unde limba rusă are exclusivitate. El se referă în continuare la apelul adresat preşedintelui republicii separatiste, Evgheni Şevciuk, de a se crea o comisie prezidenţială menită să studieze problema “dezvoltării limbii moldoveneşti”.
Statistici oficiale
Ce te faci însă, arată diverse voci, că lipsesc educatorii din grădiniţe şi profesorii din şcoli şi licee, cei care ar trebui să predea lecţiile în limba moldovenească. Chestiunea este pusă pe tapet de ministrul adjunct al Educaţiei, Svetlana Turceac, care anunţă că în acest moment limba moldovenească e studiată în numai 45 de grădiniţe şi 37 de şcoli din stânga Nistrului. Atenţie, a nu se face confuzie cu cele opt şcoli româneşti din Transnistria, aflate sub autoritatea Ministerului Educaţiei din Chişinău.
Schimbarea mentalităţilor
Nici corpul didactic nu se prezintă mai bine, fiind dată ca exemplu Geografia, unde predau doar 21 de cadre didactice, dintre care zece au peste 60 de ani. Oficialul a militat, în continuare, în favoarea ideii că educaţia în limba moldovenească trebuie sporită, şi cantitativ, dar mai ales calitativ, în şcoli şi universităţi. Ministrul a vorbit în acelaşi timp de schimbarea mentalităţilor, încât limba moldovenească să fie tot mai prezentă în viaţa de zi cu zi.
Lunga listă a problemelor care trebuie rezolvate
Dar ca să ai cadre didactice, trebuie mai întâi să le pregăteşti. Despre aceasta a vorbit conferenţiarul universitar Elena Oprea, şefa catedrei de filologie molodovenească de la Universitatea de Stat Nistreană „T.G.Sevcenko”. Deşi această instituţie are posibilitatea să pregătească viitori profesori în limba moldovenească pentru diverse materii, de la matematică şi biologie, până la istorie şi geografie, ani la rând sălile de curs au “plans” după candidaţi. Ba mai mult, în actualul an şcolar nu a fost ocupat niciun loc pentru Filologie. La acest capitol a fost evidenţiată o chestiune care trebuie reparată, anume că absolvenţii şcolilor moldoveneşti nu se pot înscrie la o serie întreagă de specializări universitare din Transnistria. Aşa că părinţii fie îşi dau copiii, de mici, la şcoli cu predare în limba rusă, ca să aibă acces, mai apoi, în învăţământul superior din Tiraspol, fie îşi trimit odraslele, după ce au terminat liceul, la Chişinău. Ce să mai spui de manualele în limba moldovenească, la fel de oropsite, descoperi în statisticile oficiale. A fost tipărit un singur titlu, în ultimii cinci ani, la Sociologie, şi asta numai pentru clasa a IX-a.
Profesori bine instruiţi
Este clară, au spus alţi vorbitori, necesitatea găsirii unui număr semnificativ de tineri, din mediul urban, cât şi din cel rural, care să fie pregătiţi, la nivel superior, în meseria de profesor, cu referire strică la predarea în limba moldovenească, pentru ca apoi ei să ajungă în cât mai multe şcoli din stânga Nistrului şi să răspândească noul curent educativ. Aceasta a fost exprimarea vicepreşedintelui Uniunii Moldovenilor, dar şi a directorului Şcolii din satul Cioburciu, Alexandru Vasilatii.
“Clopotul neamului încă mai bate!”
Cu siguranţă că atmosfera în sală a fost cu totul aparte atunci când a vorbit Tatiana Poian, directoarea Şcolii din satul Mălăeşti. Primele sale cuvinte au sunat astfel – “mă bucur că clopotul neamului încă mai bate şi totodată mă îngrozesc, căci nu ştiu cât va bate!”. Ea a susţinut necesitatea existenţei profesorilor de limbă moldovenească, în special în grădiniţe şi şcolile primare, pentru că acolo se găseşte temelia educaţiei viitoarelor generaţii. Cuvintele acestui pedagog nu mai au nevoie de comentarii – “Dacă nu vom întreprinde nimic, dacă nu vom asigura instituţiile cu table interactive, jocuri, cărţi, va fi vai şi amar de soarta noastră. Câte cărţi avem în biblioteci? Avem câteva cărţi cu poveşti, dar şi acelea au fost citite şi răscitite. Nu avem literatură nici pentru copii, nici pentru adolescenţi. Chiar şi testele pentru examenul unic de stat sunt în limba rusă, cu mici excepţii”. Profesoara s-a referit apoi la o altă spinoasă problemă cu care tinerii se confruntă. „Unde să plece copilul din localităţile rurale, dacă nici într-o şcoală medie profesională instruirea în limba moldovenească nu se desfăşoară? Evident alte oferte, decât continuarea studiilor în Republica Moldova sau acceptarea instruirii în limba rusă, nu există”, a conchis inimoasa femeie.
Manuale vechi de 40 de ani
Nu s-a lăsat mai prejos nici gazda întrunirii, Galina Iscenco, directoarea Complexului liceal din Tiraspol, remarcând că pentru limba moldovenească sunt folosite manuale vechi de aproape 40 de ani. “Pentru a trece la noile standarde de instruire avem doar Abecedar şi Ţinutul Natal, manuale pentru clasele primare”, răsună amărăciunea din glasul acesteia. Alţi pedagogi au luat apoi cuvântul, susţinând extinderea unei discipline foarte importante, din punctul lor de vedere, Cultura Vorbirii, pentru ca limba moldovenească să intre cu adevărat în exerciţiul de zi cu zi al elevilor.
Recomandări pentru jurnaliştii transnistreni
Rezoluţia adoptată la finalul întrunirii solicită Ministerului Educaţiei de la Tiraspol să instituie un concurs republican pentru profesorii care predau în limba moldovenească, dar şi o competiţie care să-i scoată în evidenţă pe cei mai buni elevi ai lor. Altă cerere a fost exprimată la adresa Institutului de Stat Nistrean de Dezvoltare a Învăţământului, pentru ca specialiştii să elaboreze programe şi materiale didactice de limbă şi literatură moldovenească. Nu în ultimul rând, se recomandă jurnaliştilor din Transnistria “a utiliza mai activ resursele bilingvismului moldo-rus şi ruso-moldovenesc“. Ciudată mai e limba asta “de lemn”. Dar în spatele unor asemenea expresii poţi găsi multe înţelesuri. Unele chiar interesante. După cum a remarcat şi profesorul Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, căruia îi mulţumesc pentru că m-a pus în temă cu ineditul simpozion organizat în Transnistria.
